Proverbiorum 6
1 Fili mi, si spoponderis pro amico tuo, defixisti apud extraneum manum tuam,
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 illaqueatus es verbis oris tui, et captus propriis sermonibus.
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 Fac ergo quod dico fili mi, et temetipsum libera: quia incidisti in manum proximi tui. Discurre, festina, suscita amicum tuum:
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 ne dederis somnum oculis tuis, nec dormitent palpebrae tuae.
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 Eruere quasi damula de manu, et quasi avis de manu aucupis.
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Vade ad formicam o piger, et considera vias eius, et disce sapientiam:
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 quae cum non habeat ducem, nec praeceptorem, nec principem,
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 parat in aestate cibum sibi, et congregat in messe quod comedat.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 Usquequo piger dormies? quando consurges e somno tuo?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 Paululum dormies, paululum dormitabis, paululum conseres manus ut dormias:
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 et veniet tibi quasi viator, egestas, et pauperies quasi vir armatus. Si vero impiger fueris, veniet ut fons messis tua, et egestas longe fugiet a te.
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 Homo apostata, vir inutilis, graditur ore perverso,
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 annuit oculis, terit pede, digito loquitur,
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 pravo corde machinatur malum, et omni tempore iurgia seminat.
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 huic extemplo veniet perditio sua, et subito conteretur, nec habebit ultra medicinam.
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Sex sunt, quae odit Dominus, et septimum detestatur anima eius:
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 Oculos sublimes, linguam mendacem, manus effundentes innoxium sanguinem,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 cor machinans cogitationes pessimas, pedes veloces ad currendum in malum,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 proferentem mendacia testem fallacem, et eum, qui seminat inter fratres discordias.
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Conserva fili mi praecepta patris tui, et ne dimittas legem matris tuae.
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Liga ea in corde tuo iugiter, et circumda gutturi tuo.
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Cum ambulaveris, gradiantur tecum: cum dormieris, custodiant te, et evigilans loquere cum eis.
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 quia mandatum lucerna est, et lex lux, et via vitae increpatio disciplinae:
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 ut custodiant te a muliere mala, et a blanda lingua extraneae.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Non concupiscat pulchritudinem eius cor tuum, nec capiaris nutibus illius:
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 pretium enim scorti vix est unius panis: mulier autem viri pretiosam animam capit.
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Numquid potest homo abscondere ignem in sinu suo, ut vestimenta illius non ardeant?
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 aut ambulare super prunas, ut non comburantur plantae eius?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 sic qui ingreditur ad mulierem proximi sui, non erit mundus cum tetigerit eam.
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 Non grandis est culpa, cum quis furatus fuerit: ut esurientem impleat animam:
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 deprehensus tamen reddet septuplum, et omnem substantiam domus suae tradet.
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 Qui autem adulter est, propter cordis inopiam perdet animam suam:
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 turpitudinem et ignominiam congregat sibi, et opprobrium illius non delebitur.
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 quia zelus et furor viri non parcet in die vindictae,
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 nec acquiescet cuiusquam precibus, nec suscipiet pro redemptione dona plurima.
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
