Proverbiorum 31
1 Verba Lamuelis regis. Visio, qua erudivit eum mater sua.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 Quid dilecte mi, quid dilecte uteri mei, quid dilecte votorum meorum?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Ne dederis mulieribus substantiam tuam, et divitias tuas ad delendos reges.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Noli regibus, o Lamuel, noli regibus dare vinum: quia nullum secretum est ubi regnat ebrietas.
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 et ne forte bibant, et obliviscantur iudiciorum, et mutent causam filiorum pauperis.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Date siceram moerentibus, et vinum his, qui amaro sunt animo:
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 ut bibant, et obliviscantur egestatis suae, et doloris sui non recordentur amplius.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Aperi os tuum muto, et causis omnium filiorum qui pertranseunt:
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 aperi os tuum, decerne quod iustum est, et iudica inopem et pauperem.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Mulierem fortem quis inveniet? procul, et de ultimis finibus pretium eius.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 Confidit in ea cor viri sui, et spoliis non indigebit.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Reddet ei bonum, et non malum, omnibus diebus vitae suae.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Quaesivit lanam et linum, et operata est consilia manuum suarum.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Facta est quasi navis institoris, de longe portans panem suum.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 Et de nocte surrexit, deditque praedam domesticis suis, et cibaria ancillis suis.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Consideravit agrum, et emit eum: de fructu manuum suarum plantavit vineam.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Accinxit fortitudine lumbos suos, et roboravit brachium suum.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Gustavit, et vidit quia bona est negotiatio eius: non extinguetur in nocte lucerna eius.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Manum suam misit ad fortia, et digiti eius apprehenderunt fusum.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Manum suam aperuit inopi, et palmas suas extendit ad pauperem.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Non timebit domui suae a frigoribus nivis: omnes enim domestici eius vestiti sunt duplicibus.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Stragulatam vestem fecit sibi: byssus, et purpura indumentum eius.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Nobilis in portis vir eius, quando sederit cum senatoribus terrae.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Sindonem fecit, et vendidit, et cingulum tradidit Chananaeo.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Fortitudo et decor indumentum eius, et ridebit in die novissimo.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Os suum aperuit sapientiae, et lex clementiae in lingua eius.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Consideravit semitas domus suae, et panem otiosa non comedit.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Surrexerunt filii eius, et beatissimam praedicaverunt: vir eius, et laudavit eam.
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Multae filiae congregaverunt sibi divitias: tu supergressa es universas.
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Fallax gratia, et vana est pulchritudo: mulier timens Dominum ipsa laudabitur.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Date ei de fructu manuum suarum: et laudent eam in portis opera eius.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
