< Proverbiorum 30 >

1 Verba Congregantis filii Vomentis. Visio, quam locutus est vir, cum quo est Deus, et qui Deo secum morante confortatus, ait:
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
2 Stultissimus sum virorum, et sapientia hominum non est mecum.
Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
3 Non didici sapientiam, et non novi scientiam sanctorum.
Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
4 Quis ascendit in caelum atque descendit? quis continuit spiritum in manibus suis? quis colligavit aquas quasi in vestimento? quis suscitavit omnes terminos terrae? quod nomen est eius, et quod nomen filii eius, si nosti?
Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
5 Omnis sermo Dei ignitus, clypeus est sperantibus in se:
Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
6 ne addas quidquam verbis illius, et arguaris inveniarisque mendax.
Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
7 Duo rogavi te, ne deneges mihi antequam moriar.
Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
8 Vanitatem, et verba mendacia longe fac a me. Mendicitatem, et divitias ne dederis mihi: tribue tantum victui meo necessaria:
Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
9 ne forte satiatus illiciar ad negandum, et dicam: Quis est Dominus? aut egestate compulsus furer, et periurem nomen Dei mei.
Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
10 Ne accuses servum ad Dominum suum, ne forte maledicat tibi, et corruas.
Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
11 Generatio, quae patri suo maledicit, et quae matri suae non benedicit.
Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
12 Generatio, quae sibi munda videtur, et tamen non est lota a sordibus suis.
Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
13 Generatio, cuius excelsi sunt oculi, et palpebrae eius in alta surrectae.
Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
14 Generatio, quae pro dentibus gladios habet, et commandit molaribus suis, ut comedat inopes de terra, et pauperes ex hominibus.
Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
15 Sanguisugae duae sunt filiae, dicentes: Affer, Affer. Tria sunt insaturabilia, et quartum, quod numquam dicit: Sufficit.
Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
16 Infernus, et os vulvae, et terra, quae non satiatur aqua: ignis vero numquam dicit: Sufficit. (Sheol h7585)
Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
17 Oculum, qui subsannat patrem, et qui despicit partum matris suae, effodiant corvi de torrentibus, et comedant eum filii aquilae.
Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
18 Tria sunt difficilia mihi, et quartum penitus ignoro:
Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
19 Viam aquilae in caelo, viam colubri super petram, viam navis in medio mari, et viam viri in adolescentia.
Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
20 Talis est et via mulieris adulterae, quae comedit, et tergens os suum dicit: Non sum operata malum.
Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
21 Per tria movetur terra, et quartum non potest sustinere:
Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
22 Per servum cum regnaverit: per stultum cum saturatus fuerit cibo:
Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
23 per odiosam mulierem cum in matrimonio fuerit assumpta: et per ancillam cum fuerit heres dominae suae.
Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
24 Quattuor sunt minima terrae, et ipsa sunt sapientiora sapientibus.
Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
25 Formicae, populus infirmus, qui praeparat in messe cibum sibi:
Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
26 lepusculus, plebs invalida, qui collocat in petra cubile suum:
Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
27 regem locusta non habet, et egreditur universa per turmas suas:
Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
28 stellio manibus nititur, et moratur in aedibus regis.
Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
29 Tria sunt, quae bene gradiuntur, et quartum, quod incedit feliciter:
Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
30 Leo fortissimus bestiarum, ad nullius pavebit occursum:
Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
31 gallus succinctus lumbos: et aries: et rex, cui non est, qui resistat ei.
Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
32 Est qui stultus apparuit postquam elevatus est in sublime: si enim intellexisset, ori suo imposuisset manum.
Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
33 Qui autem fortiter premit ubera ad eliciendum lac, exprimit butyrum: et qui vehementer emungit, elicit sanguinem: et qui provocat iras, producit discordias.
Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.

< Proverbiorum 30 >