Proverbiorum 24
1 Ne aemuleris viros malos, nec desideres esse cum eis:
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 quia rapinas meditatur mens eorum, et fraudes labia eorum loquuntur.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Sapientia aedificabitur domus, et prudentia roborabitur.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 In doctrina replebuntur cellaria, universa substantia pretiosa et pulcherrima.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Vir sapiens, fortis est: et vir doctus, robustus et validus.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Quia cum dispositione initur bellum: et erit salus ubi multa consilia sunt.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Excelsa stulto sapientia, in porta non aperiet os suum.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Qui cogitat mala facere, stultus vocabitur.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Cogitatio stulti peccatum est: et abominatio hominum detractor.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Si desperaveris lapsus in die angustiae: imminuetur fortitudo tua.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Erue eos, qui ducuntur ad mortem: et qui trahuntur ad interitum liberare ne cesses.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Si dixeris: Vires non suppetunt: qui inspector est cordis, ipse intelligit, et servatorem animae tuae nihil fallit, reddetque homini iuxta opera sua.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Comede, fili mi, mel, quia bonum est, et favum dulcissimum gutturi tuo:
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Sic et doctrina sapientiae animae tuae: quam cum inveneris, habebis in novissimis spem, et spes tua non peribit.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Ne insidieris, et quaeras impietatem in domo iusti, neque vastes requiem eius.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Septies enim in die cadit iustus, et resurgit: impii autem corruent in malum.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Cum ceciderit inimicus tuus, ne gaudeas, et in ruina eius ne exultet cor tuum:
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 ne forte videat Dominus, et displiceat ei, et auferat ab eo iram suam.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Ne contendas cum pessimis, nec aemuleris impios:
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 quoniam non habent futurorum spem mali, et lucerna impiorum extinguetur.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Time Dominum, fili mi, et regem: et cum detractoribus non commiscearis:
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 quoniam repente consurget perditio eorum: et ruinam utriusque quis novit?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Haec quoque sapientibus dico: Cognoscere personam in iudicio non est bonum.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Qui dicunt impio: Iustus es: maledicent eis populi, et detestabuntur eos tribus.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Qui arguunt eum, laudabuntur: et super ipsos veniet benedictio.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Labia deosculabitur, qui recta verba respondet.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Praepara foris opus tuum, et diligenter exerce agrum tuum: et postea aedifices domum tuam.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Ne sis testis frustra contra proximum tuum: nec lactes quemquam labiis tuis.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Ne dicas: Quomodo fecit mihi, sic faciam ei: reddam unicuique secundum opus suum.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Per agrum hominis pigri transivi, et per vineam viri stulti:
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 et ecce totum repleverant urticae, et operuerant superficiem eius spinae, et maceria lapidum destructa erat.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Quod cum vidissem, posui in corde meo, et exemplo didici disciplinam.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Usquequo piger dormies? usquequo de somno consurgens? Parum, inquam, dormies, modicum dormitabis, pauxillum manus conseres, ut quiescas:
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 et veniet tibi quasi cursor egestas, et mendicitas quasi vir armatus.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
