< Proverbiorum 2 >

1 Fili mi, si susceperis sermones meos, et mandata mea absconderis penes te,
Mofavre'nimoke, Nagri kema antahinka kasegenima eri kagu'afi nentenka,
2 ut audiat sapientiam auris tua: inclina cor tuum ad cognoscendam prudentiam.
knare antahintahire kagesa neminka, kagu tumokareti hunka ama' antahi'zana e'nerinka,
3 Si enim sapientiam invocaveris, et inclinaveris cor tuum prudentiae:
kagrama knare'zane havizanema refko hu antahintahigu'ene, ama' antahizanku'ma kezama netinka,
4 si quaesieris eam quasi pecuniam, et sicut thesauros effoderis illam:
silvagu'ma hiankna hunka knare antahizankura nehakrenka, marerisa zantami frakinte'nea zanku hakreankna hunka hakresunka,
5 tunc intelliges timorem Domini, et scientiam Dei invenies:
Ra Anumzamofoma kore hunteno agoragama manizana keama nehunka, Anumzamofo antahi'zana hakrenka erifore hugahane.
6 quia Dominus dat sapientiam: et ex ore eius prudentia, et scientia.
Na'ankure Ra Anumzamo'a knare antahiza neramigeno, Agri agipinti antahi'zane, antahi ama'ma huzamofo kea ne-e.
7 Custodiet rectorum salutem, et proteget gradientes simpliciter,
Fatgo vahe'mofona knare antahiza ante avitenenteno, makazampima mani fatgoma huno mania vahe'mofona, Agra hanko zamigna nehie.
8 servans semitas iustitiae, et vias sanctorum custodiens.
Na'ankure Agrake fatgo vahe'mokizmia kama vano hu'zazmifina kegava nehuno, zamagu tumoteti hu'za amage'ma antaza nagara kavu'za zamifina zamagu nevazie.
9 Tunc intelliges iustitiam, et iudicium, et aequitatem, et omnem semitam bonam.
Ana nehunka fatgo avu'avazane, fatgo huno ke refkohu avu'ava ene, maka vahe'ma mago avamente avu'ava'ma hunte'zana antahi ankeregahane.
10 Si intraverit sapientia cor tuum, et scientia animae tuae placuerit:
Na'ankure knare antahintahimo kagu'afi unefrenigeno, antahi'zamo'a, kazeri muse hugahie.
11 consilium custodiet te, et prudentia servabit te,
Knare antahizamo'a kva hugante'nenigeno, ama' antahintahimo'a kaguvazigahie.
12 ut eruaris a via mala, et ab homine, qui perversa loquitur:
Knare antahizamo'a kefo avu'avaza'ma nehu'za, akrehe krehe zmageru'ma neraza vahepintira, kaza huno kagu'vazigahie.
13 qui relinquunt iter rectum, et ambulant per vias tenebrosas:
Iza'o fatgo avu'avamofo kama atremo'a, hani avu'avamofo kampi nevie.
14 qui laetantur cum malefecerint, et exultant in rebus pessimis:
Iza'o knare osu avu'ava'ma musema huno nehuno, akrehe krehe kefo avu'avazankuma muse nehimo'a,
15 quorum viae perversae sunt, et infames gressus eorum.
kama vu'zama'amo fatgo osu'neankino, havige vahe manine.
16 Ut eruaris a muliere aliena, et ab extranea, quae mollit sermones suos,
Arumofo a'mo monko'za huno vano nehania a'mo, nagrane eno huno kazeri savri hu'naku hanianagi, ana knare antahintahi'zamo'a kahokeno kaguvazigahie.
17 et relinquit ducem pubertatis suae,
Ana a'mo nevena netreno, kahefazniare Anumzamofo avure'ma huhagerafina'a huvempa kea amefi hunemie.
18 et pacti Dei sui oblita est. inclinata est enim ad mortem domus eius, et ad inferos semitae ipsius. (questioned)
Na'ankure ana a'mofo nompima ufre'sanana, fri vahe'mokizmi kumate vu'nea kampi vugahane.
19 omnes, qui ingrediuntur ad eam, non revertentur, nec apprehendent semitas vitae.
Agrite'ma vimo'a eteno omeno, knare asimu eri kana onkegahie.
20 Ut ambules in via bona: et calles iustorum custodias.
E'ina hu'negu knare vahe'mo'ma nevia kante nevunka, fatgo avu'ava'ma nehia vahe'mofo kante vugahane.
21 Qui enim recti sunt, habitabunt in terra, et simplices permanebunt in ea.
Na'ankure hazenkezmi omane vahe'mo'za ana moparera nemani'nesage'za, maka zampima mani fatgoma nehaza vahe'mo'za ana mopare manigahaze.
22 Impii vero de terra perdentur: et qui inique agunt, auferentur ex ea.
Hianagi kefo avu'ava'ma nehaza vahe'mokizmia ana mopafintira zamazu hunetreno, fatgoma hu'za omanisaza vahera zamahe fanane hugahie.

< Proverbiorum 2 >