Proverbiorum 13
1 Filius sapiens, doctrina patris: qui autem illusor est, non audit cum arguitur.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 De fructu oris sui homo satiabitur bonis: anima autem praevaricatorum iniqua.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 Qui custodit os suum, custodit animam suam: qui autem inconsideratus est ad loquendum, sentiet mala.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 Vult et non vult piger: anima autem operantium impinguabitur.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Verbum mendax iustus detestabitur: impius autem confundit, et confundetur.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Iustitia custodit innocentis viam: impietas autem peccatorem supplantat.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Est quasi dives cum nihil habeat: et est quasi pauper, cum in multis divitiis sit.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 Redemptio animae viri, divitiae suae: qui autem pauper est, increpationem non sustinet.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 Lux iustorum laetificat: lucerna autem impiorum extinguetur.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Inter superbos semper iurgia sunt: qui autem agunt omnia cum consilio, reguntur sapientia.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Substantia festinata minuetur: quae autem paulatim colligitur manu, multiplicabitur.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Spes, quae differtur, affligit animam: lignum vitae desiderium veniens.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 Qui detrahit alicui rei, ipse se in futurum obligat: qui autem timet praeceptum, in pace versabitur. Animae dolosae errant in peccatis: iusti autem misericordes sunt, et miserantur.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 Lex sapientis fons vitae, ut declinet a ruina mortis.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Doctrina bona dabit gratiam: in itinere contemptorum vorago.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Astutus omnia agit cum consilio: qui autem fatuus est, aperit stultitiam.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 Nuncius impii cadet in malum: legatus autem fidelis, sanitas.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Egestas, et ignominia ei, qui deserit disciplinam: qui autem acquiescit arguenti, glorificabitur.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Desiderium si compleatur, delectat animam: detestantur stulti eos, qui fugiunt mala.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 Qui cum sapientibus graditur, sapiens erit: amicus stultorum similis efficietur.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Peccatores persequitur malum: et iustis retribuentur bona.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 Bonus reliquit heredes filios, et nepotes: et custoditur iusto substantia peccatoris.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 Multi cibi in novalibus patrum: et aliis congregantur absque iudicio.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 Qui parcit virgae, odit filium suum: qui autem diligit illum, instanter erudit.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 Iustus comedit, et replet animam suam: venter autem impiorum insaturabilis.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
