Proverbiorum 12
1 Qui diligit disciplinam, diligit scientiam: qui autem odit increpationes, insipiens est.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Qui bonus est, hauriet gratiam a Domino: qui autem confidit in cogitationibus suis, impie agit,
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Non roborabitur homo ex impietate: et radix iustorum non commovebitur.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Mulier diligens, corona est viro suo: et putredo in ossibus eius, quae confusione res dignas gerit.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Cogitationes iustorum iudicia: et consilia impiorum fraudulenta:
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Verba impiorum insidiantur sanguini: os iustorum liberabit eos.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Verte impios, et non erunt: domus autem iustorum permanebit.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 Doctrina sua noscitur vir: qui autem vanus et excors est, patebit contemptui.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Melior est pauper et sufficiens sibi, quam gloriosus et indigens pane.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Novit iustus iumentorum suorum animas: viscera autem impiorum crudelia.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Qui operatur terram suam, satiabitur panibus: qui autem sectatur otium, stultissimus est. Qui suavis est in vini morationibus, in suis munitionibus relinquit contumeliam.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Desiderium impii monumentum est pessimorum: radix autem iustorum proficiet.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Propter peccata labiorum ruina proximat malo: effugiet autem iustus de angustia.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 De fructu oris sui unusquisque replebitur bonis, et iuxta opera manuum suarum retribuetur ei.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Via stulti recta in oculis eius: qui autem sapiens est, audit consilia.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Fatuus statim indicat iram suam: qui autem dissimulat iniuriam, callidus est.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Qui quod novit loquitur, iudex iustitiae est: qui autem mentitur, testis est fraudulentus.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 Est qui promittit, et quasi gladio pungitur conscientiae: lingua autem sapientium sanitas est.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Labium veritatis firmum erit in perpetuum: qui autem testis est repentinus, concinnat linguam mendacii.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Dolus in corde cogitantium mala: qui autem pacis ineunt consilia, sequitur eos gaudium.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Non contristabit iustum quidquid ei acciderit: impii autem replebuntur malo.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 Abominatio est Domino labia mendacia: qui autem fideliter agunt, placent ei.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Homo versatus celat scientiam: et cor insipientium provocat stultitiam.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Manus fortium dominabitur: quae autem remissa est, tributis serviet.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Moeror in corde viri humiliabit illum, et sermone bono laetificabitur.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Qui negligit damnum propter amicum, iustus est: iter autem impiorum decipiet eos.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Non inveniet fraudulentus lucrum: et substantia hominis erit auri pretium.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 In semita iustitiae, vita: iter autem devium ducit ad mortem.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
