< I Paralipomenon 29 >

1 Locutusque est David rex ad omnem ecclesiam: Salomonem filium meum unum elegit Deus, adhuc puerum et tenellum: opus namque grande est, neque enim homini praeparatur habitatio, sed Deo.
Mai mult, împăratul David a spus întregii adunări: Solomon, fiul meu, pe care Dumnezeu singur l-a ales, este încă tânăr și plăpând și lucrarea este măreață, căci palatul nu este pentru om, ci pentru DOMNUL Dumnezeu.
2 Ego autem totis viribus meis praeparavi impensas domus Dei mei. Aurum ad vasa aurea, et argentum in argentea, aes in aenea, ferrum in ferrea, ligna ad lignea: et lapides onychinos, et quasi stibinos, et diversorum colorum, omnemque pretiosum lapidem, et marmor Parium abundantissime:
Acum am pregătit, cu toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu, aurul pentru lucrurile din aur și argintul pentru lucrurile din argint și arama pentru lucrurile din aramă, fierul pentru lucrurile din fier și lemn pentru lucrurile din lemn; pietre de onix și pietre să fie montate, pietre strălucitoare și de diverse culori și tot felul de pietre prețioase și pietre de marmură în abundență.
3 et super haec, quae obtuli in domum Dei mei de peculio meo aurum et argentum, do in templum Dei mei, exceptis his, quae praeparavi in aedem sanctam.
Mai mult, deoarece mi-am pus dragostea pentru casa Dumnezeului meu, am dat din propria mea avere, din aur și argint, casei Dumnezeului meu, peste și deasupra a tot ceea ce am pregătit pentru casa sfântă,
4 Tria millia talenta auri de auro Ophir: et septem millia talentorum argenti probatissimi ad deaurandos parietes templi.
Trei mii de talanți de aur, de aur din Ofir și șapte mii de talanți de argint curat, pentru a îmbrăca zidurile caselor în întregime;
5 Et, ubicumque opus est aurum de auro, et ubicumque opus est argentum de argento, opera fiant per manus artificum: et si quis sponte offert, impleat manum suam hodie, et offerat quod voluerit Domino.
Aurul pentru lucrurile de aur și argintul pentru lucrurile de argint și pentru tot felul de lucrări, să fie făcute de mâinile meșteșugarilor. Și cine voiește să își consacre serviciul în această zi, DOMNULUI?
6 Polliciti sunt itaque principes familiarum, et proceres tribuum Israel, tribuni quoque, et centuriones, et principes possessionum regis.
Atunci mai marii părinți și prinții triburilor lui Israel și căpeteniile a mii și a sute, cu conducătorii lucrării împăratului, s-au oferit de bunăvoie,
7 Dederuntque in opera domus Dei auri talenta quinque millia, et solidos decem millia: argenti talenta decem millia, et aeris talenta decem et octo millia: ferri quoque centum millia talentorum.
Și au dat pentru serviciul casei lui Dumnezeu: aur, cinci mii de talanți și zece mii de drahme și argint, zece mii de talanți și aramă, optsprezece mii de talanți și o sută de mii de talanți de fier.
8 Et apud quemcumque inventi sunt lapides, dederunt in thesauros domus Domini, per manum Iahiel Gersonitis.
Și la cei la care s-au găsit pietre prețioase, le-au dat la tezaurul casei DOMNULUI, prin mâna lui Iehiel gherșonitul.
9 Laetatusque est populus, cum vota sponte promitterent: quia corde toto offerebant ea Domino: sed et David rex laetatus est gaudio magno.
Atunci poporul s-a bucurat pentru că au dat de bunăvoie, deoarece cu o inimă desăvârșită le-au oferit de bunăvoie DOMNULUI; și împăratul David de asemenea s-a bucurat cu mare bucurie.
10 Et benedixit Domino coram universa multitudine, et ait: Benedictus es Domine Deus Israel patris nostri ab aeterno in aeternum.
De aceea David a binecuvântat pe DOMNUL înaintea întregii adunări; și David a spus: Binecuvântat fii tu, DOMNUL Dumnezeul lui Israel, tatăl nostru, pentru totdeauna și întotdeauna.
11 Tua est Domine magnificentia, et potentia, et gloria, atque victoria: et tibi laus: cuncta enim quae in caelo sunt, et in terra, tua sunt: tuum Domine regnum, et tu es super omnes principes.
A ta, DOAMNE, este măreția și puterea și gloria și victoria și maiestatea, fiindcă tot ce este în cer și pe pământ este al tău; a ta este împărăția, DOAMNE și tu ești preamărit ca și cap deasupra tuturor.
12 Tuae divitiae, et tua est gloria: tu dominaris omnium, in manu tua virtus et potentia: in manu tua magnitudo, et imperium omnium.
Deopotrivă bogății și onoare vin din tine și tu domnești peste toate; și în mâna ta este putere și tărie; și în mâna ta stă să faci lucruri mari și să dai tărie tuturor.
13 Nunc igitur Deus noster confitemur tibi, et laudamus nomen tuum inclytum.
Și de aceea, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău glorios.
14 Quis ego, et quis populus meus, ut possimus haec tibi universa promittere? tua sunt omnia: et quae de manu tua accepimus dedimus tibi.
Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să fim în stare să îți oferim de bunăvoie în acest fel? Căci toate lucrurile vin din tine și din al tău ți-am dat noi.
15 Peregrini enim sumus coram te, et advenae, sicut omnes patres nostri. Dies nostri quasi umbra super terram, et nulla est mora.
Fiindcă suntem străini înaintea ta și locuitori temporari, precum au fost toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră și nu este nimeni să rămână.
16 Domine Deus noster, omnis haec copia, quam paravimus ut aedificaretur domus nomini sancto tuo, de manu tua est, et tua sunt omnia.
DOAMNE Dumnezeul nostru, toată această avere pe care am pregătit-o pentru a-ți construi o casă pentru numele tău sfânt, vine din mâna ta și este tot a ta.
17 Scio Deus meus quod probes corda, et simplicitatem diligas, unde et ego in simplicitate cordis mei laetus obtuli universa haec: et populum tuum, qui hic repertus est, vidi cum ingenti gaudio tibi offerre donaria.
Cunosc de asemenea, Dumnezeul meu, că tu încerci inima și ai plăcere în integritate. Cât despre mine, în integritatea inimii mele, am oferit de bunăvoie toate aceste lucruri; și acum am văzut cu bucurie poporul tău, care este prezent aici, că ți-au oferit de bunăvoie.
18 Domine Deus Abraham, et Isaac, et Israel patrum nostrorum, custodi in aeternum hanc voluntatem cordis eorum, et semper in venerationem tui mens ista permaneat.
DOAMNE Dumnezeul lui Avraam, Isaac și al lui Israel, părinții noștri, ține aceasta pentru totdeauna în închipuirea gândurilor inimii poporului tău și pregătește inima lui pentru tine;
19 Salomoni quoque filio meo da cor perfectum, ut custodiat mandata tua, testimonia tua, et ceremonias tuas, et faciat universa: et aedificet aedem, cuius impensas paravi.
Și dă-i lui Solomon, fiul meu, o inimă desăvârșită, să țină poruncile tale, mărturiile tale, statutele tale și să facă toate aceste lucruri și să construiască palatul, pentru care am făcut pregătiri.
20 Praecepit autem David universae ecclesiae: Benedicite Domino Deo nostro. Et benedixit omnis ecclesia Domino Deo patrum suorum: et inclinaverunt se, et adoraverunt Deum, et deinde regem.
Și David a spus întregii adunări: Acum binecuvântați pe DOMNUL Dumnezeul vostru. Și toată adunarea a binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor; și și-au plecat capetele și s-au închinat DOMNULUI și împăratului.
21 Immolaveruntque victimas Domino: et obtulerunt holocausta die sequenti, tauros mille, arietes mille, agnos mille cum libaminibus suis, et universo ritu abundantissime in omnem Israel.
Și au înjunghiat sacrificii DOMNULUI și au adus oferiri arse DOMNULUI, a doua zi după acea zi, o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, cu oferirile lor de băutură și sacrificii din abundență pentru tot Israelul;
22 Et comederunt, et biberunt coram Domino in die illo cum grandi laetitia. Et unxerunt secundo Salomonem filium David. Unxerunt autem eum Domino in principem, et Sadoc in pontificem.
Și au mâncat și au băut înaintea DOMNULUI în acea zi cu mare veselie. Și l-au făcut pe Solomon, fiul lui David, împărat a doua oară și l-au uns pentru DOMNUL să fie mai marele guvernator, și pe Țadoc să fie preot.
23 Seditque Salomon super solium Domini in regem pro David patre suo, et cunctis placuit: et paruit illi omnis Israel.
Atunci Solomon a șezut pe tronul DOMNULUI, ca împărat în locul tatălui său David, și a prosperat; și tot Israelul a ascultat de el.
24 Sed et universi principes, et potentes, et cuncti filii regis David dederunt manum, et subiecti fuerunt Salomoni regi.
Și toți prinții și războinicii și de asemenea toți fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.
25 Magnificavit ergo Dominus Salomonem super omnem Israel: et dedit illi gloriam regni, qualem nullus habuit ante eum rex Israel.
Și DOMNUL a preamărit pe Solomon, peste măsură, în ochii întregului Israel și i-a dăruit o astfel de maiestate împărătească ce nu mai fusese peste vreun împărat înaintea lui, în Israel.
26 Igitur David filius Isai regnavit super universum Israel.
Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.
27 Et dies, quibus regnavit super Israel, fuerunt quadraginta anni: in Hebron regnavit septem annis, et in Ierusalem annis trigintatribus.
Și timpul cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani; șapte ani a domnit în Hebron și treizeci și trei de ani a domnit în Ierusalim.
28 Et mortuus est in senectute bona, plenus dierum, et divitiis, et gloria. et regnavit Salomon filius eius pro eo.
Și a murit la o bătrânețe frumoasă, plin de zile, bogății și onoare; și Solomon, fiul său, a domnit în locul său.
29 Gesta autem David regis priora, et novissima scripta sunt in Libro Samuelis Videntis, et in Libro Nathan prophetae, atque in volumine Gad Videntis:
Și faptele împăratului David, cele dintâi și cele din urmă, iată, ele sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, și în cartea profetului Natan și în cartea lui Gad, văzătorul,
30 Universique regni eius, et fortitudinis, et temporum, quae transierunt sub eo, sive in Israel, sive in cunctis regnis terrarum.
Cu toată domnia lui și puterea lui și timpurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.

< I Paralipomenon 29 >