Apocalypsis 18
1 Et post hæc vidi alium angelum descendentem de cælo, habentem potestatem magnam: et terra illuminata est a gloria ejus.
După acestea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere. Pământul a fost luminat de slava lui.
2 Et exclamavit in fortitudine, dicens: Cecidit, cecidit Babylon magna: et facta est habitatio dæmoniorum, et custodia omnis spiritus immundi, et custodia omnis volucris immundæ, et odibilis:
El a strigat cu un glas puternic, zicând: “A căzut, a căzut Babilonul cel mare, și a devenit o locuință a demonilor, o închisoare pentru orice duh necurat și o închisoare pentru orice pasăre necurată și urâtă!
3 quia de vino iræ fornicationis ejus biberunt omnes gentes: et reges terræ cum illa fornicati sunt: et mercatores terræ de virtute deliciarum ejus divites facti sunt.
Căci toate națiunile au băut din vinul mâniei desfrânării ei, împărații pământului au făcut desfrânare cu ea, iar negustorii pământului s-au îmbogățit din belșugul luxului ei.”
4 Et audivi aliam vocem de cælo, dicentem: Exite de illa populus meus: ut ne participes sitis delictorum ejus, et de plagis ejus non accipiatis.
Și am auzit un alt glas din cer, care zicea: “Ieșiți din ea, poporul Meu, ca să nu luați parte la păcatele ei și să nu vă împărtășiți din plăgile ei,
5 Quoniam pervenerunt peccata ejus usque ad cælum, et recordatus est Dominus iniquitatum ejus.
căci păcatele ei au ajuns până la cer și Dumnezeu și-a adus aminte de nelegiuirile ei.
6 Reddite illi sicut et ipsa reddidit vobis: et duplicate duplicia secundum opera ejus: in poculo, quo miscuit, miscete illi duplum.
Întoarceți-vă la ea așa cum s-a întors și răsplătiți-i dublu față de cum a făcut ea și după faptele ei. În paharul pe care l-a amestecat, amestecă-i dublu.
7 Quantum glorificavit se, et in deliciis fuit, tantum date illi tormentum et luctum: quia in corde suo dicit: Sedeo regina: et vidua non sum, et luctum non videbo.
Oricât de mult s-a proslăvit și s-a desfrânat, pe cât de mult dă-i de chin și de jale. Căci ea zice în inima ei: “Șed ca o regină, nu sunt văduvă, și nu voi vedea nicidecum doliu”.
8 Ideo in una die venient plagæ ejus, mors, et luctus, et fames, et igne comburetur: quia fortis est Deus, qui judicabit illam.
De aceea, într-o singură zi vor veni plăgile ei: moarte, jale și foamete; și va fi arsă cu totul în foc, căci Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este puternic.
9 Et flebunt, et plangent se super illam reges terræ, qui cum illa fornicati sunt, et in deliciis vixerunt, cum viderint fumum incendii ejus:
Împărații pământului, care au făcut desfrânare și au trăit în desfrânare cu ea, vor plânge și se vor tângui pe ea, când vor vedea fumul arderii ei,
10 longe stantes propter timorem tormentorum ejus, dicentes: Væ, væ civitas illa magna Babylon, civitas illa fortis: quoniam una hora venit judicium tuum.
stând departe de frica chinului ei, și vor zice: “Vai, vai, cetatea cea mare, Babilon, cetatea cea tare! Căci judecata ta a venit într-un ceas!”.
11 Et negotiatores terræ flebunt, et lugebunt super illam: quoniam merces eorum nemo emet amplius:
Negustorii pământului plâng și se jelesc din cauza ei, căci nimeni nu le mai cumpără mărfurile:
12 merces auri, et argenti, et lapidis pretiosi, et margaritæ, et byssi, et purpuræ, et serici, et cocci (et omne lignum thyinum, et omnia vasa eboris, et omnia vasa de lapide pretioso, et æramento, et ferro, et marmore,
mărfurile de aur, argint, pietre prețioase, perle, in subțire, purpură, mătase, stacojiu, tot lemnul scump, orice vas de fildeș, orice vas de lemn foarte prețios, de aramă, de fier și de marmură;
13 et cinnamomum) et odoramentorum, et unguenti, et thuris, et vini, et olei, et similæ, et tritici, et jumentorum, et ovium, et equorum, et rhedarum, et mancipiorum, et animarum hominum.
și scorțișoară, tămâie, parfum, tămâie, vin, ulei de măsline, făină fină, grâu, oi, cai, care, trupuri și suflete de oameni.
14 Et poma desiderii animæ tuæ discesserunt a te, et omnia pinguia et præclara perierunt a te, et amplius illa jam non invenient.
roadele după care a poftit sufletul tău au fost pierdute pentru tine. Toate lucrurile care erau delicate și somptuoase au pierit de la tine și nu le vei mai găsi deloc.
15 Mercatores horum, qui divites facti sunt, ab ea longe stabunt propter timorem tormentorum ejus, flentes, ac lugentes,
Negustorii acestor lucruri, care s-au îmbogățit prin ea, vor sta departe, de frica chinului ei, plângând și jelind,
16 et dicentes: Væ, væ civitas illa magna, quæ amicta erat bysso, et purpura, et cocco, et deaurata erat auro, et lapide pretioso, et margaritis:
spunând: “Vai, vai, cetatea cea mare, cea care era îmbrăcată în in subțire, purpură și stacojiu și împodobită cu aur, pietre prețioase și perle!
17 quoniam una hora destitutæ sunt tantæ divitiæ, et omnis gubernator, et omnis qui in lacum navigat, et nautæ, et qui in mari operantur, longe steterunt,
Căci într-un ceas, bogății atât de mari sunt pustiite!”. Toți căpitanii de corăbii, toți cei care navighează oriunde, marinarii și toți cei care își câștigă existența pe mare, stăteau departe,
18 et clamaverunt videntes locum incendii ejus, dicentes: Quæ similis civitati huic magnæ?
și strigau, când se uitau la fumul arderii ei, zicând: 'Ce este ca cetatea cea mare?
19 et miserunt pulverem super capita sua, et clamaverunt flentes, et lugentes, dicentes: Væ, væ civitas illa magna, in qua divites facti sunt omnes, qui habebant naves in mari de pretiis ejus: quoniam una hora desolata est.
Și-au aruncat țărână pe cap și au strigat, plângând și jelind, zicând: “Vai, vai, cetatea cea mare, în care toți cei care își aveau corăbiile pe mare s-au îmbogățit din cauza marii ei bogății!”. Căci ea a fost pustiită într-un ceas.
20 Exsulta super eam cælum, et sancti apostoli, et prophetæ: quoniam judicavit Deus judicium vestrum de illa.
“Bucurați-vă pentru ea, cerule, sfinților, apostolilor și profeților, căci Dumnezeu a judecat-o cu judecata voastră.”
21 Et sustulit unus angelus fortis lapidem quasi molarem magnum, et misit in mare, dicens: Hoc impetu mittetur Babylon civitas illa magna, et ultra jam non invenietur.
Un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră mare de moară și a aruncat-o în mare, zicând: “Așa va fi dărâmat Babilonul, cetatea cea mare, și nu va mai fi găsit deloc.
22 Et vox citharœdorum, et musicorum, et tibia canentium, et tuba non audietur in te amplius: et omnis artifex omnis artis non invenietur in te amplius: et vox molæ non audietur in te amplius:
Glasul harpiștilor, al menestreliștilor, al flautiștilor și al trâmbițașilor nu se va mai auzi deloc în voi. Nici un meșter de orice meserie nu va mai fi găsit deloc în voi. Sunetul unei mori nu se va mai auzi deloc în voi.
23 et lux lucernæ non lucebit in te amplius: et vox sponsi et sponsæ non audietur adhuc in te: quia mercatores tui erant principes terræ, quia in veneficiis tuis erraverunt omnes gentes.
Lumina unei lămpi nu va mai străluci deloc în voi. Glasul mirelui și al miresei nu se va mai auzi deloc în voi, căci negustorii voștri au fost căpeteniile pământului, căci cu vrăjitoria voastră au fost înșelate toate neamurile.
24 Et in ea sanguis prophetarum et sanctorum inventus est: et omnium qui interfecti sunt in terra.
În ea s-a găsit sângele profeților și al sfinților și al tuturor celor uciși pe pământ.”
