Psalmorum 35
1 Ipsi David. Judica, Domine, nocentes me; expugna impugnantes me.
Un psalm al lui David. Pledează în cauza mea, DOAMNE, cu cei ce se ceartă cu mine, luptă-te împotriva celor ce luptă împotriva mea.
2 Apprehende arma et scutum, et exsurge in adjutorium mihi.
Apucă scut și platoșă și ridică-te în ajutorul meu.
3 Effunde frameam, et conclude adversus eos qui persequuntur me; dic animæ meæ: Salus tua ego sum.
Scoate de asemenea lancea și închide calea înaintea celor ce mă persecută; spune sufletului meu: Eu sunt salvarea ta.
4 Confundantur et revereantur quærentes animam meam; avertantur retrorsum et confundantur cogitantes mihi mala.
Să fie încurcați și dați de rușine cei ce îmi caută sufletul; să fie întorși înapoi și încurcați cei ce plănuiesc vătămarea mea.
5 Fiant tamquam pulvis ante faciem venti, et angelus Domini coarctans eos.
Să fie ca pleava înaintea vântului și îngerul DOMNULUI să îi urmărească.
6 Fiat via illorum tenebræ et lubricum, et angelus Domini persequens eos.
Să le fie calea întunecoasă și alunecoasă, și îngerul DOMNULUI să îi persecute.
7 Quoniam gratis absconderunt mihi interitum laquei sui; supervacue exprobraverunt animam meam.
Fiindcă fără motiv și-au ascuns plasa pentru mine într-o groapă, pe care fără motiv au săpat-o pentru sufletul meu.
8 Veniat illi laqueus quem ignorat, et captio quam abscondit apprehendat eum, et in laqueum cadat in ipsum.
Distrugere să vină peste el pe neașteptate; și plasa lui, pe care a ascuns-o, să îl prindă pe el însuși; să cadă în acea distrugere.
9 Anima autem mea exsultabit in Domino, et delectabitur super salutari suo.
Și sufletul meu se va veseli în DOMNUL, se va bucura în salvarea lui.
10 Omnia ossa mea dicent: Domine, quis similis tibi? eripiens inopem de manu fortiorum ejus; egenum et pauperem a diripientibus eum.
Toate oasele mele vor spune: DOAMNE, cine este asemenea ție, care eliberezi pe cel sărac de cel ce este prea puternic pentru el, da, pe cel sărac și pe cel nevoiaș de cel ce îl pradă?
11 Surgentes testes iniqui, quæ ignorabam interrogabant me.
Martori falși s-au ridicat; mi-au pus în sarcină lucruri pe care nu le-am știut.
12 Retribuebant mihi mala pro bonis, sterilitatem animæ meæ.
Mi-au răsplătit cu rău pentru bine spre prădarea sufletului meu.
13 Ego autem, cum mihi molesti essent, induebar cilicio; humiliabam in jejunio animam meam, et oratio mea in sinu meo convertetur.
Dar cât despre mine, când au fost bolnavi, haina mea a fost pânză de sac, mi-am umilit sufletul cu postire; și rugăciunea mea s-a întors la sânul meu.
14 Quasi proximum et quasi fratrem nostrum sic complacebam; quasi lugens et contristatus sic humiliabar.
M-am purtat ca și cu prietenul sau fratele meu, m-am prosternat adânc, ca unul ce își jelește mama.
15 Et adversum me lætati sunt, et convenerunt; congregata sunt super me flagella, et ignoravi.
Dar în restriștea mea ei s-au bucurat și s-au strâns împreună, da, cei josnici s-au adunat împotriva mea, iar eu nu am știut; m-au sfâșiat și nu au încetat.
16 Dissipati sunt, nec compuncti; tentaverunt me, subsannaverunt me subsannatione; frenduerunt super me dentibus suis.
Cu batjocoritori fățarnici în ospețe și-au scrâșnit din dinți asupra mea.
17 Domine, quando respicies? Restitue animam meam a malignitate eorum; a leonibus unicam meam.
Doamne, până când vei privi? Scapă-mi sufletul de nimicirile lor, pe preaiubitul meu de lei.
18 Confitebor tibi in ecclesia magna; in populo gravi laudabo te.
Îți voi aduce mulțumiri în adunarea cea mare, te voi lăuda printre mulți oameni.
19 Non supergaudeant mihi qui adversantur mihi inique, qui oderunt me gratis, et annuunt oculis.
Nu lăsa dușmanii mei să se bucure pe nedrept de mine, nici nu îi lăsa să clipească cu ochiul pe cei ce mă urăsc fără motiv.
20 Quoniam mihi quidem pacifice loquebantur; et in iracundia terræ loquentes, dolos cogitabant.
Pentru că ei nu vorbesc pace, ci plănuiesc lucruri înșelătoare împotriva celor liniștiți în țară.
21 Et dilataverunt super me os suum; dixerunt: Euge, euge! viderunt oculi nostri.
Da, și-au deschis larg gura împotriva mea și au spus: Aha, aha, ochiul nostru a văzut.
22 Vidisti, Domine: ne sileas; Domine, ne discedas a me.
Ai văzut, DOAMNE, nu tăcea, Doamne, nu sta departe de mine.
23 Exsurge et intende judicio meo, Deus meus; et Dominus meus, in causam meam.
Ridică-te și trezește-te pentru judecata mea, pentru cauza mea, Dumnezeul meu și Domnul meu.
24 Judica me secundum justitiam tuam, Domine Deus meus, et non supergaudeant mihi.
Judecă-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, conform dreptății tale; și să nu se bucure de mine.
25 Non dicant in cordibus suis: Euge, euge, animæ nostræ; nec dicant: Devoravimus eum.
Să nu spună în inimile lor: Ah, astfel ne-ar plăcea; să nu spună: L-am înghițit.
26 Erubescant et revereantur simul qui gratulantur malis meis; induantur confusione et reverentia qui magna loquuntur super me.
Să fie rușinați și încurcați împreună cei ce se bucură la vătămarea mea, să fie îmbrăcați cu rușine și dezonoare cei ce se preamăresc împotriva mea.
27 Exsultent et lætentur qui volunt justitiam meam; et dicant semper: Magnificetur Dominus, qui volunt pacem servi ejus.
Să se veselească și să strige de bucurie cei ce se desfată în cauza mea dreaptă; da, să spună ei continuu: DOMNUL să fie preamărit, el care are plăcere în prosperitatea servitorului său.
28 Et lingua mea meditabitur justitiam tuam; tota die laudem tuam.
Și limba mea va vorbi despre dreptatea ta și despre lauda ta toată ziua.
