Proverbiorum 8
1 Numquid non sapientia clamitat, et prudentia dat vocem suam?
Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
2 In summis excelsisque verticibus supra viam, in mediis semitis stans,
Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
3 juxta portas civitatis, in ipsis foribus loquitur, dicens:
Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
4 O viri, ad vos clamito, et vox mea ad filios hominum.
Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
5 Intelligite, parvuli, astutiam, et insipientes, animadvertite.
Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
6 Audite, quoniam de rebus magnis locutura sum, et aperientur labia mea ut recta prædicent.
Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
7 Veritatem meditabitur guttur meum, et labia mea detestabuntur impium.
Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
8 Justi sunt omnes sermones mei: non est in eis pravum quid, neque perversum;
Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
9 recti sunt intelligentibus, et æqui invenientibus scientiam.
Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
10 Accipite disciplinam meam, et non pecuniam; doctrinam magis quam aurum eligite:
Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
11 melior est enim sapientia cunctis pretiosissimis, et omne desiderabile ei non potest comparari.
Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
12 Ego sapientia, habito in consilio, et eruditis intersum cogitationibus.
Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
13 Timor Domini odit malum: arrogantiam, et superbiam, et viam pravam, et os bilingue, detestor.
Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
14 Meum est consilium et æquitas; mea est prudentia, mea est fortitudo.
Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
15 Per me reges regnant, et legum conditores justa decernunt;
Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
16 per me principes imperant, et potentes decernunt justitiam.
Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
17 Ego diligentes me diligo, et qui mane vigilant ad me, invenient me.
Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
18 Mecum sunt divitiæ et gloria, opes superbæ et justitia.
Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
19 Melior est enim fructus meus auro et lapide pretioso, et genimina mea argento electo.
Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
20 In viis justitiæ ambulo, in medio semitarum judicii:
Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
21 ut ditem diligentes me, et thesauros eorum repleam.
Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
22 Dominus possedit me in initio viarum suarum antequam quidquam faceret a principio.
DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
23 Ab æterno ordinata sum, et ex antiquis antequam terra fieret.
Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
24 Nondum erant abyssi, et ego jam concepta eram: necdum fontes aquarum eruperant,
Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
25 necdum montes gravi mole constiterant: ante colles ego parturiebar.
Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
26 Adhuc terram non fecerat, et flumina, et cardines orbis terræ.
Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
27 Quando præparabat cælos, aderam; quando certa lege et gyro vallabat abyssos;
Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
28 quando æthera firmabat sursum, et librabat fontes aquarum;
Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
29 quando circumdabat mari terminum suum, et legem ponebat aquis, ne transirent fines suos; quando appendebat fundamenta terræ:
Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
30 cum eo eram, cuncta componens. Et delectabar per singulos dies, ludens coram eo omni tempore,
Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
31 ludens in orbe terrarum; et deliciæ meæ esse cum filiis hominum.
Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
32 Nunc ergo, filii, audite me: beati qui custodiunt vias meas.
De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
33 Audite disciplinam, et estote sapientes, et nolite abjicere eam.
Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
34 Beatus homo qui audit me, et qui vigilat ad fores meas quotidie, et observat ad postes ostii mei.
Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
35 Qui me invenerit, inveniet vitam, et hauriet salutem a Domino.
Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
36 Qui autem in me peccaverit, lædet animam suam; omnes qui me oderunt diligunt mortem.
Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
