Proverbiorum 28
1 Fugit impius nemine persequente; justus autem, quasi leo confidens, absque terrore erit.
Cel stricat fuge când nu îl urmărește nimeni, dar cei drepți sunt cutezători ca un leu.
2 Propter peccata terræ multi principes ejus; et propter hominis sapientiam, et horum scientiam quæ dicuntur, vita ducis longior erit.
Din cauza fărădelegii unei țări sunt mulți prinți în ea, dar printr-un om al priceperii și cunoașterii, starea țării va fi prelungită.
3 Vir pauper calumnians pauperes similis est imbri vehementi in quo paratur fames.
Un om sărac care asuprește pe sărac este ca o ploaie torențială care nu lasă mâncare.
4 Qui derelinquunt legem laudant impium; qui custodiunt, succenduntur contra eum.
Cei ce părăsesc legea laudă pe cei stricați, dar cei ce țin legea se luptă cu ei.
5 Viri mali non cogitant judicium; qui autem inquirunt Dominum animadvertunt omnia.
Oamenii răi nu înțeleg judecata, dar cei ce caută pe DOMNUL înțeleg totul.
6 Melior est pauper ambulans in simplicitate sua quam dives in pravis itineribus.
Mai bun este săracul care umblă în integritatea lui, decât cel care este pervers în căile lui, deși este bogat.
7 Qui custodit legem filius sapiens est; qui autem comessatores pascit confundit patrem suum.
Oricine ține legea este un fiu înțelept, dar cel ce este un însoțitor al celor destrăbălați rușinează pe tatăl său.
8 Qui coacervat divitias usuris et fœnore, liberali in pauperes congregat eas.
Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
9 Qui declinat aures suas ne audiat legem, oratio ejus erit execrabilis.
Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar [și] rugăciunea lui va fi urâciune.
10 Qui decipit justos in via mala, in interitu suo corruet, et simplices possidebunt bona ejus.
Oricine duce pe cei drepți în rătăcire pe o cale rea, va cădea el însuși în propria lui groapă; dar cei integri vor avea în posesiune lucruri bune.
11 Sapiens sibi videtur vir dives; pauper autem prudens scrutabitur eum.
Omul bogat este înțelept în îngâmfarea lui, dar săracul care are înțelegere îl cercetează.
12 In exsultatione justorum multa gloria est; regnantibus impiis, ruinæ hominum.
Când cei drepți se bucură este o mare glorie, dar când cei stricați se ridică, omul se ascunde.
13 Qui abscondit scelera sua non dirigetur; qui autem confessus fuerit et reliquerit ea, misericordiam consequetur.
Cel ce își acoperă păcatele nu va prospera, dar oricine le mărturisește și se lasă de ele va primi milă.
14 Beatus homo qui semper est pavidus; qui vero mentis est duræ corruet in malum.
Fericit este omul care se teme întotdeauna, dar cel ce își împietrește inima va cădea în ticăloșie.
15 Leo rugiens et ursus esuriens, princeps impius super populum pauperem.
Precum un leu care rage și un urs căutând pradă, așa este un conducător stricat peste poporul sărac.
16 Dux indigens prudentia multos opprimet per calumniam; qui autem odit avaritiam, longi fient dies ejus.
Prințul care duce lipsă de înțelegere este și un mare opresor, dar cel ce urăște lăcomia își va lungi zilele.
17 Hominem qui calumniatur animæ sanguinem, si usque ad lacum fugerit, nemo sustinet.
Un om care varsă violent sângele oricărei persoane va fugi la groapă; să nu îl oprească nimeni.
18 Qui ambulat simpliciter salvus erit; qui perversis graditur viis concidet semel.
Oricine umblă cu integritate va fi salvat, dar cel pervers în căile lui va cădea fără întârziere.
19 Qui operatur terram suam satiabitur panibus; qui autem sectatur otium replebitur egestate.
Cel ce își ară pământul va avea multă pâine, dar cel ce se duce după oameni de nimic va avea destulă sărăcie.
20 Vir fidelis multum laudabitur; qui autem festinat ditari non erit innocens.
Un om credincios va abunda cu binecuvântări, dar cel ce se grăbește să fie bogat nu va fi nevinovat.
21 Qui cognoscit in judicio faciem non bene facit; iste et pro buccella panis deserit veritatem.
Nu este bine să părtinești oamenii; chiar pentru o bucată de pâine acel om va călca legea.
22 Vir qui festinat ditari, et aliis invidet, ignorat quod egestas superveniet ei.
Cel ce se grăbește să se îmbogățească are un ochi rău și nu ia aminte că sărăcia va veni peste el.
23 Qui corripit hominem gratiam postea inveniet apud eum, magis quam ille qui per linguæ blandimenta decipit.
Cel care mustră un om la sfârșit va găsi mai multă favoare decât cel ce lingușește cu limba.
24 Qui subtrahit aliquid a patre suo et a matre, et dicit hoc non esse peccatum, particeps homicidæ est.
Oricine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și spune: Nu este fărădelege; același este însoțitorul unui nimicitor.
25 Qui se jactat et dilatat, jurgia concitat; qui vero sperat in Domino sanabitur.
Cel mândru în inimă stârnește ceartă, dar cel ce își pune încrederea în DOMNUL va fi îngrășat.
26 Qui confidit in corde suo stultus est; qui autem graditur sapienter, ipse salvabitur.
Cel ce se încrede în propria inimă este un prost, dar oricine umblă cu înțelepciune va fi eliberat.
27 Qui dat pauperi non indigebit; qui despicit deprecantem sustinebit penuriam.
Cel ce dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își acoperă ochii va avea multe blesteme.
28 Cum surrexerint impii, abscondentur homines; cum illi perierint, multiplicabuntur justi.
Când cei stricați se înalță, oamenii se ascund; dar când pier cei răi, cei drepți se înmulțesc.
