Proverbiorum 23
1 Quando sederis ut comedas cum principe, diligenter attende quæ apposita sunt ante faciem tuam.
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 Et statue cultrum in gutture tuo: si tamen habes in potestate animam tuam.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Ne desideres de cibis ejus, in quo est panis mendacii.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Noli laborare ut diteris, sed prudentiæ tuæ pone modum.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Ne erigas oculos tuos ad opes quas non potes habere, quia facient sibi pennas quasi aquilæ, et volabunt in cælum.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Ne comedas cum homine invido, et ne desideres cibos ejus:
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 quoniam in similitudinem arioli et conjectoris æstimat quod ignorat. Comede et bibe, dicet tibi; et mens ejus non est tecum.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Cibos quos comederas evomes, et perdes pulchros sermones tuos.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 In auribus insipientium ne loquaris, qui despicient doctrinam eloquii tui.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Ne attingas parvulorum terminos, et agrum pupillorum ne introëas:
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 propinquus enim illorum fortis est, et ipse judicabit contra te causam illorum.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Ingrediatur ad doctrinam cor tuum, et aures tuæ ad verba scientiæ.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Noli subtrahere a puero disciplinam: si enim percusseris eum virga, non morietur.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Fili mi, si sapiens fuerit animus tuus, gaudebit tecum cor meum:
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 et exsultabunt renes mei, cum locuta fuerint rectum labia tua.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Non æmuletur cor tuum peccatores, sed in timore Domini esto tota die:
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 quia habebis spem in novissimo, et præstolatio tua non auferetur.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Audi, fili mi, et esto sapiens, et dirige in via animum tuum.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Noli esse in conviviis potatorum, nec in comessationibus eorum qui carnes ad vescendum conferunt:
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 quia vacantes potibus et dantes symbola consumentur, et vestietur pannis dormitatio.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Audi patrem tuum, qui genuit te, et ne contemnas cum senuerit mater tua.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Veritatem eme, et noli vendere sapientiam, et doctrinam, et intelligentiam.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Exsultat gaudio pater justi; qui sapientem genuit, lætabitur in eo.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Gaudeat pater tuus et mater tua, et exsultet quæ genuit te.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Præbe, fili mi, cor tuum mihi, et oculi tui vias meas custodiant.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Fovea enim profunda est meretrix, et puteus angustus aliena.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Insidiatur in via quasi latro, et quos incautos viderit, interficiet.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Cui væ? cujus patri væ? cui rixæ? cui foveæ? cui sine causa vulnera? cui suffusio oculorum?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 nonne his qui commorantur in vino, et student calicibus epotandis?
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Ne intuearis vinum quando flavescit, cum splenduerit in vitro color ejus: ingreditur blande,
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 sed in novissimo mordebit ut coluber, et sicut regulus venena diffundet.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Oculi tui videbunt extraneas, et cor tuum loquetur perversa.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Et eris sicut dormiens in medio mari, et quasi sopitus gubernator, amisso clavo.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Et dices: Verberaverunt me, sed non dolui; traxerunt me, et ego non sensi. Quando evigilabo, et rursus vina reperiam?
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
