Proverbiorum 22
1 Melius est nomen bonum quam divitiæ multæ; super argentum et aurum gratia bona.
Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
2 Dives et pauper obviaverunt sibi: utriusque operator est Dominus.
Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
3 Callidus vidit malum, et abscondit se; innocens pertransiit, et afflictus est damno.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Finis modestiæ timor Domini, divitiæ, et gloria, et vita.
Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
5 Arma et gladii in via perversi; custos autem animæ suæ longe recedit ab eis.
Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
6 Proverbium est: adolescens juxta viam suam; etiam cum senuerit, non recedet ab ea.
Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
7 Dives pauperibus imperat, et qui accipit mutuum servus est fœnerantis.
Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
8 Qui seminat iniquitatem metet mala, et virga iræ suæ consummabitur.
Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
9 Qui pronus est ad misericordiam benedicetur: de panibus enim suis dedit pauperi. Victoriam et honorem acquiret qui dat munera; animam autem aufert accipientium.
Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
10 Ejice derisorem, et exibit cum eo jurgium, cessabuntque causæ et contumeliæ.
Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
11 Qui diligit cordis munditiam, propter gratiam labiorum suorum habebit amicum regem.
Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
12 Oculi Domini custodiunt scientiam, et supplantantur verba iniqui.
Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
13 Dicit piger: Leo est foris; in medio platearum occidendus sum.
Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
14 Fovea profunda os alienæ: cui iratus est Dominus, incidet in eam.
Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
15 Stultitia colligata est in corde pueri, et virga disciplinæ fugabit eam.
Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
16 Qui calumniatur pauperem ut augeat divitias suas, dabit ipse ditiori, et egebit.
Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
17 Inclina aurem tuam, et audi verba sapientium: appone autem cor ad doctrinam meam,
Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
18 quæ pulchra erit tibi cum servaveris eam in ventre tuo, et redundabit in labiis tuis:
Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
19 ut sit in Domino fiducia tua, unde et ostendi eam tibi hodie.
Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
20 Ecce descripsi eam tibi tripliciter, in cogitationibus et scientia:
Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
21 ut ostenderem tibi firmitatem et eloquia veritatis, respondere ex his illis qui miserunt te.
Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
22 Non facias violentiam pauperi quia pauper est, neque conteras egenum in porta:
Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
23 quia judicabit Dominus causam ejus, et configet eos qui confixerunt animam ejus.
Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
24 Noli esse amicus homini iracundo, neque ambules cum viro furioso:
Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
25 ne forte discas semitas ejus, et sumas scandalum animæ tuæ.
Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
26 Noli esse cum his qui defigunt manus suas, et qui vades se offerunt pro debitis:
Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
27 si enim non habes unde restituas, quid causæ est ut tollat operimentum de cubili tuo?
Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
28 Ne transgrediaris terminos antiquos, quos posuerunt patres tui.
Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
29 Vidisti virum velocem in opere suo? coram regibus stabit, nec erit ante ignobiles.
Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
