Lucam 22
1 Appropinquabat autem dies festus azymorum, qui dicitur Pascha:
Se apropia sărbătoarea azimilor, care se cheamă Paștele.
2 et quærebant principes sacerdotum, et scribæ, quomodo Jesum interficerent: timebant vero plebem.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L omoare, pentru că se temeau de popor.
3 Intravit autem Satanas in Judam, qui cognominabatur Iscariotes, unum de duodecim:
Satana a intrat în Iuda, numit și Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
4 et abiit, et locutus est cum principibus sacerdotum, et magistratibus, quemadmodum illum traderet eis.
El s-a dus și a vorbit cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile despre cum să li-l predea.
5 Et gavisi sunt, et pacti sunt pecuniam illi dare.
Ei s-au bucurat și au fost de acord să-i dea bani.
6 Et spopondit, et quærebat opportunitatem ut traderet illum sine turbis.
El a consimțit și a căutat un prilej să li-l predea în absența mulțimii.
7 Venit autem dies azymorum, in qua necesse erat occidi pascha.
A sosit ziua azimilor, în care trebuia să se jertfească Paștele.
8 Et misit Petrum et Joannem, dicens: Euntes parate nobis pascha, ut manducemus.
Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: “Duceți-vă și pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
9 At illi dixerunt: Ubi vis paremus?
Ei I-au zis: “Unde vrei să ne pregătim?”
10 Et dixit ad eos: Ecce introëuntibus vobis in civitatem occurret vobis homo quidam amphoram aquæ portans: sequimini eum in domum, in quam intrat,
El le-a zis: “Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l în casa în care va intra el.
11 et dicetis patrifamilias domus: Dicit tibi Magister: Ubi est diversorium, ubi pascha cum discipulis meis manducem?
Spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul vă spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
12 Et ipse ostendet vobis cœnaculum magnum stratum, et ibi parate.
Îți va arăta o cameră mare, mobilată, în partea de sus. Fă pregătirile acolo”.
13 Euntes autem invenerunt sicut dixit illis, et paraverunt pascha.
S-au dus, au găsit lucrurile așa cum le spusese Isus și au pregătit Paștele.
14 Et cum facta esset hora, discubuit, et duodecim apostoli cum eo.
Când a sosit ceasul, a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 Et ait illis: Desiderio desideravi hoc pascha manducare vobiscum, antequam patiar.
Și le-a zis: “Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște cu voi înainte de a suferi,
16 Dico enim vobis, quia ex hoc non manducabo illud, donec impleatur in regno Dei.
căci vă spun că nu voi mai mânca în niciun fel din el până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.”
17 Et accepto calice gratias egit, et dixit: Accipite, et dividite inter vos.
A primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: “Luați și împărțiți-l între voi,
18 Dico enim vobis quod non bibam de generatione vitis donec regnum Dei veniat.
pentru că vă spun că nu voi mai bea deloc din rodul viței de vie, până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.”
19 Et accepto pane gratias egit, et fregit, et dedit eis, dicens: Hoc est corpus meum, quod pro vobis datur: hoc facite in meam commemorationem.
A luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea”.
20 Similiter et calicem, postquam cœnavit, dicens: Hic est calix novum testamentum in sanguine meo, qui pro vobis fundetur.
La fel, după cină, a luat paharul, zicând: “Paharul acesta este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi.
21 Verumtamen ecce manus tradentis me, mecum est in mensa.
Dar iată că mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă.
22 Et quidem Filius hominis, secundum quod definitum est, vadit: verumtamen væ homini illi per quem tradetur.
Într-adevăr, Fiul Omului merge așa cum a fost hotărât, dar vai de omul prin care este trădat!”
23 Et ipsi cœperunt quærere inter se quis esset ex eis qui hoc facturus esset.
Și au început să se întrebe între ei care dintre ei era cel ce voia să facă lucrul acesta.
24 Facta est autem et contentio inter eos, quis eorum videretur esse major.
Între ei s-a iscat și o ceartă, care dintre ei era considerat cel mai mare.
25 Dixit autem eis: Reges gentium dominantur eorum: et qui potestatem habent super eos, benefici vocantur.
El le-a zis: “Împărații neamurilor îi stăpânesc, iar cei care au autoritate asupra lor sunt numiți “binefăcători”.
26 Vos autem non sic: sed qui major est in vobis, fiat sicut minor: et qui præcessor est, sicut ministrator.
Dar nu este așa cu voi. Mai degrabă, cel care este mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce, ca unul care slujește.
27 Nam quis major est, qui recumbit, an qui ministrat? nonne qui recumbit? Ego autem in medio vestrum sum, sicut qui ministrat:
Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujește? Nu este oare cel care stă la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
28 vos autem estis, qui permansistis mecum in tentationibus meis.
Dar voi sunteți aceia care ați rămas cu mine în încercările mele.
29 Et ego dispono vobis sicut disposuit mihi Pater meus regnum,
Eu vă dau vouă o împărăție, așa cum Tatăl Meu mi-a dat-o Mie,
30 ut edatis et bibatis super mensam meam in regno meo, et sedeatis super thronos judicantes duodecim tribus Israël.
ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea. Voi veți sta pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.”
31 Ait autem Dominus: Simon, Simon, ecce Satanas expetivit vos ut cribraret sicut triticum:
Domnul a zis: “Simon, Simon, iată că Satana a cerut să vă ia pe toți, ca să vă cerne ca pe grâu;
32 ego autem rogavi pro te ut non deficiat fides tua: et tu aliquando conversus, confirma fratres tuos.
dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți piardă credința. Tu, după ce te vei fi întors din nou, stabilește-i pe frații tăi”.
33 Qui dixit ei: Domine, tecum paratus sum et in carcerem et in mortem ire.
El I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine și la temniță și la moarte!”
34 At ille dixit: Dico tibi, Petre, non cantabit hodie gallus, donec ter abneges nosse me. Et dixit eis:
El a zis: “Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până nu vei nega de trei ori că Mă cunoști.”
35 Quando misi vos sine sacculo, et pera, et calceamentis, numquid aliquid defuit vobis?
El le-a zis: “Când v-am trimis fără pungă, fără sac și fără sandale, v-a lipsit ceva?” Ei au spus: “Nimic”.
36 At illi dixerunt: Nihil. Dixit ergo eis: Sed nunc qui habet sacculum, tollat; similiter et peram: et qui non habet, vendat tunicam suam et emat gladium.
Apoi le-a zis: “Dar acum, cine are o pungă, s-o ia și un sac. Cine n-are, să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.
37 Dico enim vobis, quoniam adhuc hoc quod scriptum est, oportet impleri in me: Et cum iniquis deputatus est. Etenim ea quæ sunt de me finem habent.
Căci vă spun că trebuie să se împlinească încă în mine ceea ce este scris: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”. Căci ceea ce mă privește pe mine se împlinește.”
38 At illi dixerunt: Domine, ecce duo gladii hic. At ille dixit eis: Satis est.
Ei au zis: “Doamne, iată două săbii.” El le-a spus: “Ajunge!”.
39 Et egressus ibat secundum consuetudinem in monte Olivarum. Secuti sunt autem illum et discipuli.
El a ieșit și s-a dus, după obiceiul său, pe Muntele Măslinilor. L-au urmat și discipolii Lui.
40 Et cum pervenisset ad locum, dixit illis: Orate ne intretis in tentationem.
Când a ajuns la locul acela, le-a zis: “Rugați-vă să nu intrați în ispită.”
41 Et ipse avulsus est ab eis quantum jactus est lapidis: et positis genibus orabat,
S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și se ruga, zicând:
42 dicens: Pater, si vis, transfer calicem istum a me: verumtamen non mea voluntas, sed tua fiat.
“Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Cu toate acestea, nu voia mea, ci a Ta să se facă”.”
43 Apparuit autem illi angelus de cælo, confortans eum. Et factus in agonia, prolixius orabat.
Un înger din cer i s-a arătat și l-a întărit.
44 Et factus est sudor ejus sicut guttæ sanguinis decurrentis in terram.
Fiind în agonie, el se ruga cu mai multă stăruință. Sudoarea lui a devenit ca niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
45 Et cum surrexisset ab oratione et venisset ad discipulos suos, invenit eos dormientes præ tristitia.
După ce S-a sculat din rugăciunea Sa, a venit la ucenici și, găsindu-i adormiți din pricina durerii,
46 Et ait illis: Quid dormitis? surgite, orate, ne intretis in tentationem.
le-a zis: “De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită”.
47 Adhuc eo loquente, ecce turba: et qui vocabatur Judas, unus de duodecim, antecedebat eos, et appropinquavit Jesu ut oscularetur eum.
Pe când vorbea el încă, a apărut o mulțime. Cel care se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, îi conducea. S-a apropiat de Isus ca să-l sărute.
48 Jesus autem dixit illi: Juda, osculo Filium hominis tradis?
Dar Isus i-a zis: “Iuda, tu Îl trădezi pe Fiul Omului cu o sărutare?”
49 Videntes autem hi qui circa ipsum erant, quod futurum erat, dixerunt ei: Domine, si percutimus in gladio?
Cei ce erau în jurul lui, văzând ce avea să se întâmple, I-au zis: “Doamne, să batem cu sabia?”
50 Et percussit unus ex illis servum principis sacerdotum, et amputavit auriculam ejus dexteram.
Unul dintre ei a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Respondens autem Jesus, ait: Sinite usque huc. Et cum tetigisset auriculam ejus, sanavit eum.
Dar Isus a răspuns: “Lasă-mă măcar să fac lucrul acesta, și, atingându-i urechea, l-a vindecat.
52 Dixit autem Jesus ad eos qui venerant ad se principes sacerdotum, et magistratus templi, et seniores: Quasi ad latronem existis cum gladiis et fustibus?
Isus a zis preoților cei mai de seamă, căpeteniilor templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: “Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 Cum quotidie vobiscum fuerim in templo, non extendistis manus in me: sed hæc est hora vestra, et potestas tenebrarum.
Când eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.
54 Comprehendentes autem eum, duxerunt ad domum principis sacerdotum: Petrus vero sequebatur a longe.
L-au prins și l-au dus și l-au adus în casa marelui preot. Dar Petru îl urmărea de la distanță.
55 Accenso autem igne in medio atrii et circumsedentibus illis, erat Petrus in medio eorum.
După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Quem cum vidisset ancilla quædam sedentem ad lumen, et eum fuisset intuita, dixit: Et hic cum illo erat.
O slujnică l-a văzut cum ședea la lumină și, uitându-se cu atenție la el, a zis: “Și acesta era cu el.”
57 At ille negavit eum, dicens: Mulier, non novi illum.
El s-a lepădat de Isus, zicând: “Femeie, nu-L cunosc.”
58 Et post pusillum alius videns eum, dixit: Et tu de illis es. Petrus vero ait: O homo, non sum.
După puțină vreme, l-a văzut altcineva și i-a zis: “Și tu ești unul dintre ei!” Dar Petru a răspuns: “Omule, eu nu sunt!”
59 Et intervallo facto quasi horæ unius, alius quidam affirmabat, dicens: Vere et hic cum illo erat: nam et Galilæus est.
După ce a trecut aproape un ceas, un altul a spus cu încredere: “Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileean.”
60 Et ait Petrus: Homo, nescio quid dicis. Et continuo, adhuc illo loquente, cantavit gallus.
Dar Petru a zis: “Omule, nu știu despre ce vorbești!” Imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat un cocoș.
61 Et conversus Dominus respexit Petrum, et recordatus est Petrus verbi Domini, sicut dixerat: Quia priusquam gallus cantet, ter me negabis.
Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum că i-a spus: “Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de mine de trei ori”.
62 Et egressus foras Petrus flevit amare.
A ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Et viri qui tenebant illum, illudebant ei, cædentes.
Oamenii care îl țineau pe Isus își băteau joc de el și îl băteau.
64 Et velaverunt eum, et percutiebant faciem ejus: et interrogabant eum, dicentes: Prophetiza, quis est, qui te percussit?
După ce l-au legat la ochi, l-au lovit peste față și l-au întrebat: “Proorocește! Cine este cel care te-a lovit?”.
65 Et alia multa blasphemantes dicebant in eum.
Și au mai spus multe alte lucruri împotriva lui, insultându-l.
66 Et ut factus est dies, convenerunt seniores plebis, et principes sacerdotum, et scribæ, et duxerunt illum in concilium suum, dicentes: Si tu es Christus, dic nobis.
Când s-a făcut ziuă, s-a adunat adunarea bătrânilor poporului, preoții cei mai de seamă și cărturarii, și L-au dus pe Isus în sfatul lor, zicând:
67 Et ait illis: Si vobis dixero, non credetis mihi:
“Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.” Dar El le-a zis: “Dacă vă voi spune, nu veți crede;
68 si autem et interrogavero, non respondebitis mihi, neque dimittetis.
și dacă vă voi întreba, nu-mi veți răspunde și nu mă veți lăsa să plec.
69 Ex hoc autem erit Filius hominis sedens a dextris virtutis Dei.
De acum încolo, Fiul Omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu”.
70 Dixerunt autem omnes: Tu ergo es Filius Dei? Qui ait: Vos dicitis, quia ego sum.
Și toți au zis: “Deci Tu ești Fiul lui Dumnezeu?” El le-a spus: “Spuneți asta, pentru că așa sunt”.
71 At illi dixerunt: Quid adhuc desideramus testimonium? ipsi enim audivimus de ore ejus.
Ei au zis: “Pentru ce mai avem nevoie de un martor? Pentru că noi înșine am auzit din gura Lui!”
