Job 41
1 An extrahere poteris Leviathan hamo, et fune ligabis linguam ejus?
Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie ce o lași jos?
2 Numquid pones circulum in naribus ejus, aut armilla perforabis maxillam ejus?
Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
3 Numquid multiplicabit ad te preces, aut loquetur tibi mollia?
Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
4 Numquid feriet tecum pactum, et accipies eum servum sempiternum?
Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
5 Numquid illudes ei quasi avi, aut ligabis eum ancillis tuis?
Te vei juca cu el precum cu o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
6 Concident eum amici? divident illum negotiatores?
Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
7 Numquid implebis sagenas pelle ejus, et gurgustium piscium capite illius?
Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
8 Pone super eum manum tuam: memento belli, nec ultra addas loqui.
Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
9 Ecce spes ejus frustrabitur eum, et videntibus cunctis præcipitabitur.
Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi cineva trântit doar la vederea lui?
10 Non quasi crudelis suscitabo eum: quis enim resistere potest vultui meo?
Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
11 Quis ante dedit mihi, ut reddam ei? omnia quæ sub cælo sunt, mea sunt.
Cine m-a întâmpinat, ca să îi răsplătesc? Tot de sub întregul cer este al meu.
12 Non parcam ei, et verbis potentibus, et ad deprecandum compositis.
Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
13 Quis revelabit faciem indumenti ejus? et in medium oris ejus quis intrabit?
Cine poate descoperi fața veșmântului său, sau cine poate veni la el cu frâul său dublu?
14 Portas vultus ejus quis aperiet? per gyrum dentium ejus formido.
Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
15 Corpus illius quasi scuta fusilia, compactum squamis se prementibus.
Solzii îi sunt mândria, închiși împreună asemenea unui sigiliu strâns.
16 Una uni conjungitur, et ne spiraculum quidem incedit per eas.
Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
17 Una alteri adhærebit, et tenentes se nequaquam separabuntur.
Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
18 Sternutatio ejus splendor ignis, et oculi ejus ut palpebræ diluculi.
Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui sunt asemenea pleoapelor dimineții.
19 De ore ejus lampades procedunt, sicut tædæ ignis accensæ.
Din gura lui ies lămpi arzătoare și scântei de foc sar afară.
20 De naribus ejus procedit fumus, sicut ollæ succensæ atque ferventis.
Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
21 Halitus ejus prunas ardere facit, et flamma de ore ejus egreditur.
Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
22 In collo ejus morabitur fortitudo, et faciem ejus præcedit egestas.
În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
23 Membra carnium ejus cohærentia sibi: mittet contra eum fulmina, et ad locum alium non ferentur.
Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
24 Cor ejus indurabitur tamquam lapis, et stringetur quasi malleatoris incus.
Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
25 Cum sublatus fuerit, timebunt angeli, et territi purgabuntur.
Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
26 Cum apprehenderit eum gladius, subsistere non poterit, neque hasta, neque thorax:
Sabia celui ce îl lovește nu ține, nici sulița, nici lancea, nici tunica de zale.
27 reputabit enim quasi paleas ferrum, et quasi lignum putridum æs.
El consideră fierul ca paiul și arama ca lemnul putred.
28 Non fugabit eum vir sagittarius: in stipulam versi sunt ei lapides fundæ.
Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
29 Quasi stipulam æstimabit malleum, et deridebit vibrantem hastam.
Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
30 Sub ipso erunt radii solis, et sternet sibi aurum quasi lutum.
Pietre ascuțite sunt sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
31 Fervescere faciet quasi ollam profundum mare, et ponet quasi cum unguenta bulliunt.
El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
32 Post eum lucebit semita: æstimabit abyssum quasi senescentem.
El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
33 Non est super terram potestas quæ comparetur ei, qui factus est ut nullum timeret.
Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
34 Omne sublime videt: ipse est rex super universos filios superbiæ.
El privește toate lucrurile înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.
