Jeremiæ 16

1 Et factum est verbum Domini ad me, dicens:

Cuvântul DOMNULUI a venit de asemenea la mine, spunând:

2 Non accipies uxorem, et non erunt tibi filii et filiæ in loco isto.

Să nu îți iei o soție, nici să nu ai fii sau fiice în acest loc.

3 Quia hæc dicit Dominus super filios et filias qui generantur in loco isto, et super matres eorum, quæ genuerunt eos, et super patres eorum, de quorum stirpe sunt nati in terra hac:

Pentru că astfel spune DOMNUL referitor la fiii și referitor la fiicele care s-au născut în acest loc și referitor la mamele lor care i-au născut și referitor la părinții lor care i-au născut în această țară:

4 Mortibus ægrotationum morientur: non plangentur, et non sepelientur: in sterquilinium super faciem terræ erunt, et gladio et fame consumentur: et erit cadaver eorum in escam volatilibus cæli et bestiis terræ.

Vor muri de morți apăsătoare; nu vor fi plânși; nici nu vor fi îngropați; ci vor fi ca balega pe fața pământului și vor fi mistuiți de sabie și de foamete; și trupurile lor moarte vor fi hrană pentru păsările cerului și pentru fiarele pământului.

5 Hæc enim dicit Dominus: Ne ingrediaris domum convivii, neque vadas ad plangendum, neque consoleris eos, quia abstuli pacem meam a populo isto, dicit Dominus, misericordiam et miserationes.

Pentru că astfel spune DOMNUL: Nu intra în casa de jelire, nici nu merge să îi plângi sau să îi jelești, pentru că am luat pacea mea de la acest popor, spune DOMNUL, chiar bunătatea iubitoare și îndurările.

6 Et morientur grandes et parvi in terra ista: non sepelientur, neque plangentur, et non se incident, neque calvitium fiet pro eis.

Deopotrivă cei mari și cei mici vor muri în această țară; ei nu vor fi îngropați, nici oamenii nu vor plânge pentru ei, nici nu se vor tăia, nici nu se vor face cheli pentru ei;

7 Et non frangent inter eos lugenti panem ad consolandum super mortuo, et non dabunt eis potum calicis ad consolandum super patre suo et matre.

Nici nu se vor sfâșia oamenii pentru ei în jale, ca să îi mângâie pentru cel mort; nici nu le vor da oamenii paharul mângâierii să bea pentru tatăl lor sau pentru mama lor.

8 Et domum convivii non ingrediaris, ut sedeas cum eis, et comedas, et bibas.

De asemenea să nu intri în casa de ospăț, pentru a ședea cu ei să mănânci și să bei.

9 Quia hæc dicit Dominus exercituum, Deus Israël: Ecce ego auferam de loco isto, in oculis vestris, et in diebus vestris, vocem gaudii et vocem lætitiæ, vocem sponsi et vocem sponsæ.

Pentru că astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi face să înceteze din acest loc, în ochii voștri și în zilele voastre, vocea veseliei și vocea bucuriei, vocea mirelui și vocea miresei.

10 Et cum annuntiaveris populo huic omnia verba hæc, et dixerint tibi: Quare locutus est Dominus super nos omne malum grande istud? quæ iniquitas nostra, et quod peccatum nostrum, quod peccavimus Domino Deo nostro?

Și se va întâmpla, când vei arăta acestui popor toate aceste cuvinte și ei îți vor spune: Pentru ce a pronunțat DOMNUL tot acest mare rău împotriva noastră? Sau care este nelegiuirea noastră? Sau care este păcatul nostru pe care l-am făcut împotriva DOMNULUI Dumnezeului nostru?

11 dices ad eos: Quia dereliquerunt me patres vestri, ait Dominus, et abierunt post deos alienos, et servierunt eis, et adoraverunt eos, et me dereliquerunt, et legem meam non custodierunt.

Atunci tu să le spui: Deoarece părinții voștri m-au părăsit, spune DOMNUL, și au umblat după alți dumnezei și le-au servit și li s-au închinat și m-au părăsit și nu au păzit legea mea;

12 Sed et vos pejus operati estis quam patres vestri: ecce enim ambulat unusquisque post pravitatem cordis sui mali, ut me non audiat.

Și voi ați făcut mai rău decât părinții voștri; fiindcă, iată, voi umblați fiecare după închipuirea inimii lui rele, ca să nu îmi dea ascultare;

13 Et ejiciam vos de terra hac in terram quam ignoratis, vos et patres vestri: et servietis ibi diis alienis, die ac nocte, qui non dabunt vobis requiem.

De aceea vă voi arunca afară din această țară, într-o țară pe care nu o cunoașteți, nici voi nici părinții voștri; și veți servi altor dumnezei zi și noapte, acolo unde nu vă voi arăta favoare.

14 Propterea ecce dies veniunt, dicit Dominus, et non dicetur ultra: Vivit Dominus qui eduxit filios Israël de terra Ægypti,

De aceea, iată, vin zilele, spune DOMNUL, că nu va mai fi spus: DOMNUL trăiește, cel care i-a scos pe copiii lui Israel din țara Egiptului;

15 sed: Vivit Dominus qui eduxit filios Israël de terra aquilonis, et de universis terris ad quas ejeci eos: et reducam eos in terram suam, quam dedi patribus eorum.

Ci, DOMNUL trăiește, cel care i-a scos pe copiii lui Israel din țara de la nord și din toate țările în care i-a alungat, și îi voi aduce din nou în țara lor pe care am dat-o părinților lor.

16 Ecce ego mittam piscatores multos, dicit Dominus, et piscabuntur eos: et post hæc mittam eis multos venatores, et venabuntur eos de omni monte, et de omni colle, et de cavernis petrarum.

Iată, voi trimite după mulți pescari, spune DOMNUL, și ei îi vor pescui; și după aceea voi trimite după mulți vânători și ei îi vor vâna de pe orice munte și de pe orice deal și din găurile stâncilor.

17 Quia oculi mei super omnes vias eorum: non sunt absconditæ a facie mea, et non fuit occultata iniquitas eorum ab oculis meis.

Pentru că ochii mei sunt asupra tuturor căilor lor; ele nu sunt ascunse de la fața mea, nici nelegiuirea lor nu este ascunsă dinaintea ochilor mei.

18 Et reddam primum duplices iniquitates et peccata eorum, quia contaminaverunt terram meam in morticinis idolorum suorum, et abominationibus suis impleverunt hæreditatem meam.

Și mai întâi le voi răsplăti dublu nelegiuirea lor și păcatul lor, pentru că mi-au întinat țara, au umplut moștenirea mea cu trupurile moarte ale lucrurilor lor detestabile și urâcioase.

19 Domine, fortitudo mea, et robur meum, et refugium meum in die tribulationis, ad te gentes venient ab extremis terræ, et dicent: Vere mendacium possederunt patres nostri, vanitatem quæ eis non profuit.

DOAMNE, puterea mea și fortăreața mea și adăpostul meu în ziua nenorocirii, neamurile vor veni la tine de la marginile pământului și vor spune: Cu adevărat părinții noștri au moștenit minciuni, deșertăciune și lucruri care nu folosesc la nimic.

20 Numquid faciet sibi homo deos, et ipsi non sunt dii?

Își va face un om dumnezei pentru el însuși, și ei nu sunt dumnezei?

21 Idcirco ecce ego ostendam eis per vicem hanc, ostendam eis manum meam, et virtutem meam, et scient quia nomen mihi Dominus.

De aceea, iată, de data aceasta îi voi face să cunoască, îi voi face să cunoască mâna mea și puterea mea; și vor cunoaște că numele meu este DOMNUL.