< Isaiæ 66 >
1 Hæc dicit Dominus: Cælum sedes mea, terra autem scabellum pedum meorum. Quæ est ista domus quam ædificabitis mihi? et quis est iste locus quietis meæ?
Astfel spune DOMNUL: Cerul este tronul meu şi pământul este sprijinul picioarelor mele, unde este casa pe care voi mi-o construiţi? Şi unde este locul odihnei mele?
2 Omnia hæc manus mea fecit, et facta sunt universa ista, dicit Dominus; ad quem autem respiciam, nisi ad pauperculum, et contritum spiritu, et trementem sermones meos?
Căci toate acele lucruri mâna mea le-a făcut şi toate acele lucruri au fost, spune DOMNUL, dar la acest om mă voi uita, chiar la cel care este sărac şi cu un duh căit şi tremură la cuvântul meu.
3 Qui immolat bovem, quasi qui interficiat virum; qui mactat pecus, quasi qui excerebret canem; qui offert oblationem, quasi qui sanguinem suillum offerat; qui recordatur thuris, quasi qui benedicat idolo. Hæc omnia elegerunt in viis suis, et in abominationibus suis anima eorum delectata est.
Cel care ucide un bou este precum ar ucide un om; cel ce sacrifică un miel, precum ar reteza gâtul unui câine; cel ce aduce un dar, precum ar fi adus sânge de porc; cel ce arde tămâie, precum ar fi binecuvântat un idol. Da, ei și-au ales propriile căi şi sufletul li se desfată în urâciunile lor.
4 Unde et ego eligam illusiones eorum, et quæ timebant adducam eis; quia vocavi, et non erat qui responderet; locutus sum, et non audierunt; feceruntque malum in oculis meis, et quæ nolui elegerunt.
De asemenea voi alege amăgirile lor şi voi aduce temerile lor peste ei; deoarece când am chemat, nimeni nu a răspuns; când am vorbit, nu au auzit, ci au făcut rău înaintea ochilor mei şi au ales aceea în care nu mă desfăt.
5 Audite verbum Domini, qui tremitis ad verbum ejus. Dixerunt fratres vestri odientes vos, et abjicientes propter nomen meum: Glorificetur Dominus, et videbimus in lætitia vestra; ipsi autem confundentur.
Ascultaţi cuvântul DOMNULUI, voi ce tremuraţi la cuvântul său: Fraţii voştri care v-au urât, care vă leapădă de dragul numelui meu, au spus: Să fie DOMNUL glorificat şi el se va arăta spre bucuria voastră; dar ei vor fi ruşinaţi.
6 Vox populi de civitate, vox de templo, vox Domini reddentis retributionem inimicis suis.
O voce a zgomotului din cetate, o voce din templu, o voce a DOMNULUI ce întoarce răsplată duşmanilor lui.
7 Antequam parturiret, peperit; antequam veniret partus ejus, peperit masculum.
Înainte ca ea să aibă durerile naşterii, a născut; înainte să fi venit durerea ei, a dat naştere unui copil de parte bărbătească.
8 Quis audivit umquam tale? et quis vidit huic simile? numquid parturiet terra in die una, aut parietur gens simul, quia parturivit et peperit Sion filios suos?
Cine a auzit un astfel de lucru? Cine a văzut astfel de lucruri? Va fi făcut pământul să nască totul într-o singură zi? Sau o naţiune va fi născută deodată? Căci imediat ce Sionul a avut durerile naşterii, şi-a născut copiii.
9 Numquid ego qui alios parere facio, ipse non pariam? dicit Dominus. Si ego, qui generationem ceteris tribuo, sterilis ero? ait Dominus Deus tuus.
Voi aduce la momentul naşterii şi nu voi face să nască? spune DOMNUL; voi face să nască şi apoi să închid pântecele? spune Dumnezeul tău.
10 Lætamini cum Jerusalem et exsultate in ea, omnes qui diligitis eam; gaudete cum ea gaudio, universi qui lugetis super eam:
Bucuraţi-vă cu cetatea Ierusalimului şi veseliţi-vă cu ea, toţi cei ce o iubiţi, bucuraţi-vă cu bucurie împreună cu ea, toţi cei care jeliţi pentru ea,
11 ut sugatis et repleamini ab ubere consolationis ejus; ut mulgeatis et deliciis affluatis ab omnimoda gloria ejus.
Ca să sugeţi şi să fiţi săturaţi cu sânii mângâierilor ei; ca să mulgeţi şi să fiţi desfătaţi cu plinătatea gloriei sale.
12 Quia hæc dicit Dominus: Ecce ego declinabo super eam quasi fluvium pacis, et quasi torrentem inundantem gloriam gentium, quam sugetis: ad ubera portabimini, et super genua blandientur vobis.
Fiindcă astfel spune DOMNUL: Iată, voi întinde pace spre ea ca un râu şi gloria neamurilor ca un pârâu revărsat, atunci veţi suge, veţi fi purtaţi pe braţele ei şi dezmierdaţi pe genunchii ei.
13 Quomodo si cui mater blandiatur, ita ego consolabor vos, et in Jerusalem consolabimini.
Ca pe unul pe care mama lui îl mângâie, la fel vă voi mângâia şi eu; şi veţi fi mângâiaţi în Ierusalim.
14 Videbitis, et gaudebit cor vestrum, et ossa vestra quasi herba germinabunt: et cognoscetur manus Domini servis ejus, et indignabitur inimicis suis.
Şi când vedeţi aceasta, inima voastră se va bucura şi oasele voastre vor înflori ca iarba, şi mâna DOMNULUI va fi cunoscută de toţi servitorii lui şi indignarea lui de toţi duşmanii săi.
15 Quia ecce Dominus in igne veniet, et quasi turbo quadrigæ ejus, reddere in indignatione furorem suum et increpationem suam in flamma ignis:
Căci, iată, DOMNUL va veni cu foc şi cu carele lui ca un vârtej de vânt, să întoarcă mânia lui cu furie şi mustrarea lui cu flăcări de foc.
16 quia in igne Dominus dijudicabit, et in gladio suo ad omnem carnem; et multiplicabuntur interfecti a Domino,
Fiindcă DOMNUL se va judeca, prin foc şi prin sabia lui, cu orice făptură; şi cei ucişi de DOMNUL vor fi mulţi.
17 qui sanctificabantur et mundos se putabant in hortis post januam intrinsecus, qui comedebant carnem suillam, et abominationem et murem: simul consumentur, dicit Dominus.
Cei ce se sfinţesc şi se purifică în grădinile din spatele unui copac [care este] în mijloc, mâncând carne de porc şi urâciunea şi şoarecele, vor fi mistuiţi împreună, spune DOMNUL.
18 Ego autem opera eorum et cogitationes eorum venio ut congregem, cum omnibus gentibus et linguis: et venient, et videbunt gloriam meam.
Căci eu cunosc faptele şi gândurile lor, se va întâmpla, că voi aduna toate naţiunile şi limbile; iar ele vor veni şi vor vedea gloria mea.
19 Et ponam in eis signum, et mittam ex eis qui salvati fuerint, ad gentes in mare, in Africam, et Lydiam, tendentes sagittam; in Italiam et Græciam, ad insulas longe, ad eos qui non audierunt de me, et non viderunt gloriam meam. Et annuntiabunt gloriam meam gentibus;
Şi voi pune un semn printre ei şi voi trimite pe cei ce scapă de ei, la toate naţiunile, la Tarsis, Pul şi Lud, pe cei ce încordează arcul, la Tubal şi Iavan, la insulele de departe, care nu au auzit de faima mea, nici nu au văzut gloria mea; şi vor vesti gloria mea printre neamuri.
20 et adducent omnes fratres vestros de cunctis gentibus donum Domino, in equis, et in quadrigis, et in lecticis, et in mulis, et in carrucis, ad montem sanctum meum Jerusalem, dicit Dominus: quomodo si inferant filii Israël munus in vase mundo in domum Domini.
Iar ei vor aduce pe toţi fraţii voştri ca ofrandă DOMNULUI din toate naţiunile pe cai şi în care şi pe tărgi şi pe catâri şi pe animale iuţi, la muntele meu sfânt Ierusalim, spune DOMNUL, precum copiii lui Israel aduc o ofrandă într-un vas curat în casa DOMNULUI.
21 Et assumam ex eis in sacerdotes et Levitas, dicit Dominus.
Şi de asemenea voi lua dintre ei ca preoţi şi ca leviţi, spune DOMNUL.
22 Quia sicut cæli novi et terra nova, quæ ego facio stare coram me, dicit Dominus, sic stabit semen vestrum et nomen vestrum.
Căci precum cerurile noi şi pământul nou, pe care le voi face, vor rămâne înaintea mea, spune DOMNUL, tot astfel sămânţa şi numele vostru vor rămâne.
23 Et erit mensis ex mense, et sabbatum ex sabbato: veniet omnis caro ut adoret coram facie mea, dicit Dominus.
Şi se va întâmpla, că de la o lună nouă la alta şi de la un sabat la altul, toată făptura va veni să se închine înaintea mea, spune DOMNUL.
24 Et egredientur, et videbunt cadavera virorum qui prævaricati sunt in me; vermis eorum non morietur, et ignis eorum non extinguetur: et erunt usque ad satietatem visionis omni carni.
Şi vor ieşi şi vor privi peste trupurile moarte ale oamenilor care au încălcat [legea] împotriva mea, căci viermele lor nu va muri, nici focul lor nu se va stinge; şi vor fi de dispreţ pentru toată făptura.