< Isaiæ 25 >
1 Domine, Deus meus es tu; exaltabo te, et confitebor nomini tuo: quoniam fecisti mirabilia, cogitationes antiquas fideles. Amen.
DOAMNE, tu eşti Dumnezeul meu; te voi înălţa, voi lăuda numele tău, căci ai făcut lucruri minunate; sfaturile tale din vechime sunt credincioşie şi adevăr.
2 Quia posuisti civitatem in tumulum, urbem fortem in ruinam, domum alienorum: ut non sit civitas, et in sempiternum non ædificetur.
Fiindcă dintr-o cetate ai făcut o movilă; dintr-o cetate apărată, o ruină, un palat al străinilor să nu mai fie cetate; nu va fi niciodată construită.
3 Super hoc laudabit te populus fortis; civitas gentium robustarum timebit te:
De aceea poporul cel tare te va glorifica, cetatea naţiunilor tirane se va teme de tine.
4 quia factus es fortitudo pauperi, fortitudo egeno in tribulatione sua, spes a turbine, umbraculum ab æstu; spiritus enim robustorum quasi turbo impellens parietem.
Fiindcă ai fost putere pentru sărac, putere pentru nevoiaş în strâmtorarea lui, şi un loc de scăpare împotriva furtunii, umbră în faţa căldurii, când explozia tiranilor este ca o furtună împotriva zidului.
5 Sicut æstus in siti, tumultum alienorum humiliabis; et quasi calore sub nube torrente, propaginem fortium marcescere facies.
Vei înjosi zgomotul străinilor, precum căldura într-un loc uscat; căldura împreună cu umbra unui nor; ramura tiranilor va fi umilită.
6 Et faciet Dominus exercituum omnibus populis in monte hoc convivium pinguium, convivium vindemiæ, pinguium medullatorum, vindemiæ defæcatæ.
Şi în acest munte DOMNUL oştirilor va face tuturor popoarelor un ospăţ al lucrurilor grase, un ospăţ al vinurilor pe drojdii, al lucrurilor grase pline de măduvă, al vinurilor pe drojdii bine rafinate.
7 Et præcipitabit in monte isto faciem vinculi colligati super omnes populos, et telam quam orditus est super omnes nationes.
Şi el va distruge în acest munte faţa acoperitorii aruncată peste toate popoarele şi vălul întins peste toate naţiunile.
8 Præcipitabit mortem in sempiternum; et auferet Dominus Deus lacrimam ab omni facie, et opprobrium populi sui auferet de universa terra: quia Dominus locutus est.
El va înghiţi moartea în victorie; şi Domnul DUMNEZEU va şterge lacrimile de pe toate feţele; şi mustrarea poporului său o va lua de pe tot pământul, fiindcă DOMNUL a vorbit.
9 Et dicet in die illa: Ecce Deus noster iste; exspectavimus eum, et salvabit nos; iste Dominus, sustinuimus eum: exsultabimus, et lætabimur in salutari ejus.
Şi se va spune în acea zi: Iată, acesta este Dumnezeul nostru; noi l-am aşteptat şi el ne va salva, acesta este DOMNUL; l-am aşteptat, ne vom veseli şi ne vom bucura în salvarea lui.
10 Quia requiescet manus Domini in monte isto; et triturabitur Moab sub eo, sicuti teruntur paleæ in plaustro.
Fiindcă în acest munte se va odihni mâna DOMNULUI şi Moab va fi călcat sub el, precum paiele sunt călcate pentru mormanul de balegă.
11 Et extendet manus suas sub eo sicut extendit natans ad natandum; et humiliabit gloriam ejus cum allisione manuum ejus.
Şi îşi va întinde înainte mâinile sale în mijlocul lor, precum cel care înoată îşi întinde înainte mâinile pentru a înota şi va înjosi mândria lor împreună cu prăzile mâinilor lor.
12 Et munimenta sublimium murorum tuorum concident, et humiliabuntur, et detrahentur in terram usque ad pulverem.
Şi fortăreaţa fortului înalt al zidurilor tale, el o va înjosi, o va aşeza şi o va doborî la pământ, în ţărână.