Hiezechielis Prophetæ 27
1 Et factum est verbum Domini ad me, dicens:
Cuvântul DOMNULUI a venit din nou la mine, spunând:
2 Tu ergo, fili hominis, assume super Tyrum lamentum:
Și tu, fiu al omului, înalță o plângere pentru Tir;
3 et dices Tyro, quæ habitat in introitu maris, negotiationi populorum ad insulas multas: Hæc dicit Dominus Deus: O Tyre, tu dixisti: Perfecti decoris ego sum,
Și spune Tirului: Tu, cel care ești situat la intrarea mării, [care ești] un comerciant pentru popoarele din multe insule: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Tirule, tu ai spus: Eu [sunt] de o frumusețe desăvârșită.
4 et in corde maris sita. Finitimi tui qui te ædificaverunt, impleverunt decorem tuum:
Granițele tale [sunt] în mijlocul mărilor, constructorii tăi ți-au desăvârșit frumusețea.
5 abietibus de Sanir exstruxerunt te cum omnibus tabulatis maris: cedrum de Libano tulerunt ut facerent tibi malum.
Ei ți-au făcut toate scândurile [pentru corăbii] din brazi de Senir; au luat cedri din Liban pentru a face catarge pentru tine.
6 Quercus de Basan dolaverunt in remos tuos, et transtra tua fecerunt tibi ex ebore indico, et prætoriola de insulis Italiæ.
[Din] stejarii Basanului ți-au făcut vâslele; ceata de așuriți ți-au făcut băncile [din] fildeș, [adus] din insulele Chitimului.
7 Byssus varia de Ægypto texta est tibi in velum ut poneretur in malo: hyacinthus et purpura de insulis Elisa facta sunt operimentum tuum.
In subțire, cu lucrare brodată din Egipt, era ceea ce tu întindeai pentru a fi pânza ta; albastru și purpură din insulele Elișei era ceea ce te acoperea.
8 Habitatores Sidonis et Aradii fuerunt remiges tui: sapientes tui, Tyre, facti sunt gubernatores tui.
Locuitorii Sidonului și ai Arvadului erau marinarii tăi; înțelepții tăi Tirule, [care] erau în tine, erau cârmacii tăi.
9 Senes Giblii et prudentes ejus habuerunt nautas ad ministerium variæ supellectilis tuæ: omnes naves maris, et nautæ earum, fuerunt in populo negotiationis tuæ.
Bătrânii Ghebalului și [bărbații] lui înțelepți erau în tine reparându-ți [spărturile] tale; toate corăbiile mării cu marinarii lor erau în tine pentru a face schimb cu marfa ta.
10 Persæ, et Lydii, et Libyes erant in exercitu tuo viri bellatores tui: clypeum et galeam suspenderunt in te pro ornatu tuo.
Cei din Persia și din Lud și din Put erau în armata ta, bărbații tăi de război; ei își atârnau scutul și coiful în tine; ei îți dădeau frumusețea.
11 Filii Aradii cum exercitu tuo erant super muros tuos in circuitu: sed et Pigmæi qui erant in turribus tuis, pharetras suas suspenderunt in muris tuis per gyrum: ipsi compleverunt pulchritudinem tuam.
Bărbații Arvadului cu armata ta [erau] pe zidurile tale de jur împrejur și gamadimii erau în turnurile tale; ei își atârnau scuturile pe zidurile tale de jur împrejur; ei îți desăvârșeau frumusețea.
12 Carthaginenses negotiatores tui, a multitudine cunctarum divitiarum, argento, ferro, stanno, plumboque repleverunt nundinas tuas.
Tarsisul [era] comerciantul tău din cauza mulțimii tuturor [felurilor de] bogății; ei au făcut comerț în târgurile tale cu argint, fier, cositor și plumb.
13 Græcia, Thubal, et Mosoch, ipsi institores tui: mancipia, et vasa ærea advexerunt populo tuo.
Iavanul, Tubalul și Meșecul, ei [erau] comercianții tăi: ei făceau comerț cu sufletele oamenilor și vase de aramă în piața ta.
14 De domo Thogorma, equos, et equites, et mulos adduxerunt ad forum tuum.
Cei din casa Togarmei făceau comerț în târgurile tale cu cai și călăreți și catâri.
15 Filii Dedan negotiatores tui; insulæ multæ, negotiatio manus tuæ: dentes eburneos et hebeninos commutaverunt in pretio tuo.
Bărbații Dedanului [erau] comercianții tăi; multe insule [erau] marfa mâinii tale; ei îți aduceau colți de fildeș și abanos [ca] dar.
16 Syrus negotiator tuus propter multitudinem operum tuorum: gemmam, et purpuram, et scutulata, et byssum, et sericum, et chodchod proposuerunt in mercatu tuo.
Siria [era] comerciantul tău datorită mulțimii mărfurilor tale; ei făceau schimb în târgurile tale cu smaralde, purpură și lucrare brodată și in subțire și corali și agate.
17 Juda et terra Israël, ipsi institores tui in frumento primo: balsamum, et mel, et oleum, et resinam proposuerunt in nundinis tuis.
Iuda și țara lui Israel [erau] comercianții tăi; ei făceau comerț în piața ta [cu] grâu de Minit și Panag și miere și untdelemn și balsam.
18 Damascenus negotiator tuus in multitudine operum tuorum, in multitudine diversarum opum, in vino pingui, in lanis coloris optimi.
Damascul [era] comerciantul tău datorită mulțimii mărfurilor tale, datorită mulțimii tuturor bogățiilor; în vin din Helbon și lână albă.
19 Dan, et Græcia, et Mosel, in nundinis tuis proposuerunt ferrum fabrefactum: stacte et calamus in negotiatione tua.
Dan de asemenea și Iavanul mergând încoace și încolo făceau schimb în târgurile tale; fier strălucitor, casie și trestie [mirositoare] erau în piața ta.
20 Dedan institores tui in tapetibus ad sedendum.
Dedanul [era] comerciantul tău în învelitori prețioase pentru care.
21 Arabia et universi principes Cedar, ipsi negotiatores manus tuæ: cum agnis, et arietibus, et hædis, venerunt ad te negotiatores tui.
Arabia și toți prinții Chedarului făceau schimb cu tine cu miei și berbeci și capre; cu acestea [erau] comercianții tăi.
22 Venditores Saba et Reema, ipsi negotiatores tui: cum universis primis aromatibus, et lapide pretioso, et auro, quod proposuerunt in mercatu tuo.
Comercianții din Seba și din Raama [erau] comercianții tăi; ei făceau schimb în târgurile tale cu cele mai alese dintre toate mirodeniile și cu toate pietrele prețioase și aur.
23 Haran, et Chene, et Eden, negotiatores tui; Saba, Assur, et Chelmad venditores tui.
Haranul și Canehul și Edenul, comercianții Sebei, ai Așurului [și] ai Chilmadului [erau] comercianții tăi.
24 Ipsi negotiatores tui multifariam, involucris hyacinthi, et polymitorum, gazarumque pretiosarum, quæ obvolutæ et astrictæ erant funibus: cedros quoque habebant in negotiationibus tuis.
Aceștia [erau] comercianți cu toate felurile [de lucruri], cu veșminte albastre și lucrare brodată și cu lăzi cu haine bogate, legate cu funii și făcute din cedru, printre mărfurile tale.
25 Naves maris, principes tui in negotiatione tua: et repleta es, et glorificata nimis in corde maris.
Corăbiile Tarsisului cântau despre tine în piața ta; și erai umplut și ai ajuns foarte glorios în mijlocul mărilor.
26 In aquis multis adduxerunt te remiges tui: ventus auster contrivit te in corde maris.
Vâslașii tăi te-au adus în ape mari; vântul de est te-a frânt în mijlocul mărilor.
27 Divitiæ tuæ, et thesauri tui, et multiplex instrumentum tuum: nautæ tui et gubernatores tui, qui tenebant supellectilem tuam, et populo tuo præerant: viri quoque bellatores tui, qui erant in te, cum universa multitudine tua quæ est in medio tui, cadent in corde maris in die ruinæ tuæ:
Bogățiile tale și târgurile tale, mărfurile tale, marinarii tăi și cârmacii tăi, reparatorii [spărturilor] tale și cei care făceau schimb cu mărfurile tale și toți bărbații tăi de război, care [sunt] în tine și în toată ceata ta, din mijlocul tău, vor cădea în mijlocul mărilor în ziua ruinării tale.
28 a sonitu clamoris gubernatorum tuorum conturbabuntur classes.
Împrejurimile se vor zgudui la sunetul strigătului cârmacilor tăi.
29 Et descendent de navibus suis omnes qui tenebant remum: nautæ et universi gubernatores maris in terra stabunt.
Și toți cei ce mânuiesc vâsla, marinarii [și] toți cârmacii mării vor coborî din corăbiile lor [și] vor sta în picioare pe uscat;
30 Et ejulabunt super te voce magna: et clamabunt amare, et superjacient pulverem capitibus suis, et cinere conspergentur.
Și vor face ca vocea lor să fie auzită împotriva ta și vor striga cu amărăciune și își vor arunca țărână pe capete, se vor tăvăli în cenușă;
31 Et radent super te calvitium, et accingentur ciliciis: et plorabunt te in amaritudine animæ, ploratu amarissimo.
Și se vor cheli în întregime pentru tine și se vor încinge cu pânză de sac și vor plânge pentru tine cu amărăciune a inimii [și] bocet amar.
32 Et assument super te carmen lugubre, et plangent te: Quæ est ut Tyrus, quæ obmutuit in medio maris?
Și în bocetul lor vor înălța o plângere pentru tine și te vor plânge, [spunând]: Care [cetate este] ca Tirul, ca acea distrusă în mijlocul mării?
33 Quæ in exitu negotiationum tuarum de mari implesti populos multos: in multitudine divitiarum tuarum, et populorum tuorum, ditasti reges terræ.
Când mărfurile tale treceau mările, tu săturai multe popoare; tu ai îmbogățit pe împărații pământului cu abundența bogățiilor tale și a mărfurilor tale.
34 Nunc contrita es a mari: in profundis aquarum opes tuæ, et omnis multitudo tua quæ erat in medio tui, ceciderunt.
În timpul [când] vei fi frânt de mări în adâncurile apelor, mărfurile tale și toată ceata ta din mijlocul tău, vor cădea.
35 Universi habitatores insularum obstupuerunt super te, et reges earum omnes tempestate perculsi mutaverunt vultus.
Toți locuitorii insulelor vor fi înmărmuriți din [cauza] ta și împărații lor vor fi foarte înspăimântați, vor fi tulburați în înfățișarea [lor].
36 Negotiatores populorum sibilaverunt super te: ad nihilum deducta es, et non eris usque in perpetuum.
Comercianții dintre popoare te vor șuiera; vei fi o teroare și nu [vei] mai [fi].
