< Hiezechielis Prophetæ 12 >

1 Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
Cuvântul DOMNULUI de asemenea a venit la mine, spunând:
2 Fili hominis, in medio domus exasperantis tu habitas: qui oculos habent ad videndum, et non vident, et aures ad audiendum, et non audiunt: quia domus exasperans est.
Fiu al omului, locuiești în mijlocul unei case răzvrătite, care au ochi să vadă dar nu văd; au urechi să audă dar nu aud, pentru că [sunt] o casă răzvrătită.
3 Tu ergo, fili hominis, fac tibi vasa transmigrationis, et transmigrabis per diem coram eis. Transmigrabis autem de loco tuo ad locum alterum in conspectu eorum, si forte aspiciant, quia domus exasperans est:
De aceea, tu fiu al omului, pregătește-ți lucrurile pentru strămutare și pleacă ziua înaintea ochilor lor; și să pleci din locul tău într-un alt loc înaintea ochilor lor; poate că vor lua aminte, deși ei [sunt] o casă răzvrătită.
4 et efferes foras vasa tua quasi vasa transmigrantis per diem in conspectu eorum: tu autem egredieris vespere coram eis, sicut egreditur migrans.
Atunci să scoți afară lucrurile tale ziua, înaintea ochilor lor, ca lucrurile pentru strămutare; și să ieși seara înaintea ochilor lor, asemenea celor mergând în captivitate.
5 Ante oculos eorum perfode tibi parietem, et egredieris per eum.
Sapă prin zid înaintea ochilor lor și scoate-le pe acolo.
6 In conspectu eorum in humeris portaberis; in caligine effereris: faciem tuam velabis, et non videbis terram, quia portentum dedi te domui Israël.
Înaintea ochilor lor să [le] porți pe umeri [și] să [le] scoți în amurg; să îți acoperi fața ca să nu vezi pământul, pentru că te-am pus [ca] un semn pentru casa lui Israel.
7 Feci ergo sicut præceperat mihi Dominus: vasa mea protuli quasi vasa transmigrantis per diem, et vespere perfodi mihi parietem manu: et in caligine egressus sum, in humeris portatus in conspectu eorum.
Și am făcut astfel precum mi se poruncise: Am scos afară lucrurile mele ziua, ca lucrurile pentru captivitate și seara am săpat prin zid cu mâna mea; [le]-am scos în amurg [și le]-am purtat pe umeri înaintea ochilor lor.
8 Et factus est sermo Domini mane ad me, dicens:
Și dimineața a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând:
9 Fili hominis, numquid non dixerunt ad te domus Israël, domus exasperans: Quid tu facis?
Fiu al omului, nu ți-a spus casa lui Israel, casa cea răzvrătită: Ce faci?
10 Dic ad eos: Hæc dicit Dominus Deus: Super ducem onus istud, qui est in Jerusalem, et super omnem domum Israël, quæ est in medio eorum.
Spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Această povară [se referă] la prințul din Ierusalim și la toată casa lui Israel care [este] printre ei.
11 Dic: Ego portentum vestrum: quomodo feci, sic fiet illis: in transmigrationem et in captivitatem ibunt.
Spune: Eu [sunt] semnul vostru; precum am făcut eu, astfel li se va face lor; ei vor pleca [și] vor merge în captivitate.
12 Et dux qui est in medio eorum, in humeris portabitur; in caligine egredietur: parietem perfodient, ut educant eum; facies ejus operietur, ut non videat oculo terram.
Și prințul care [este] printre ei va purta pe umeri, în amurg, și va ieși; ei vor săpa prin zid pentru a le scoate prin acesta; el își va acoperi fața, ca să nu vadă pământul cu ochii [săi].
13 Et extendam rete meum super eum, et capietur in sagena mea: et adducam eum in Babylonem, in terram Chaldæorum, et ipsam non videbit: ibique morietur.
Plasa mea o voi întinde de asemenea peste el și va fi prins în cursa mea; și îl voi aduce la Babilon [în] țara caldeenilor; totuși el nu o va vedea, deși va muri acolo.
14 Et omnes qui circa eum sunt, præsidium ejus, et agmina ejus, dispergam in omnem ventum, et gladium evaginabo post eos.
Și voi împrăștia spre fiecare vânt pe toți cei ce [sunt] lângă el pentru a-l ajuta și pe toate cetele lui; și voi scoate sabia după ei.
15 Et scient quia ego Dominus, quando dispersero illos in gentibus, et disseminavero eos in terris.
Și ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, când îi voi împrăștia printre națiuni și îi voi răspândi prin țări.
16 Et relinquam ex eis viros paucos a gladio, et fame, et pestilentia, ut enarrent omnia scelera eorum in gentibus ad quas ingredientur, et scient quia ego Dominus.
Dar voi lăsa câțiva oameni dintre ei, de la sabie, de la foamete și de la ciumă; ca ei să vestească toate urâciunile acestora printre păgânii unde vor ajunge; și ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
17 Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
18 Fili hominis, panem tuum in conturbatione comede, sed et aquam tuam in festinatione et mœrore bibe.
Fiu al omului, mănâncă-ți pâinea cu frică și bea-ți apa cu tremur și cu grijă;
19 Et dices ad populum terræ: Hæc dicit Dominus Deus ad eos qui habitant in Jerusalem, in terra Israël: Panem suum in sollicitudine comedent, et aquam suam in desolatione bibent: ut desoletur terra a multitudine sua, propter iniquitatem omnium qui habitant in ea.
Și spune poporului țării: Astfel spune Domnul DUMNEZEU despre locuitorii Ierusalimului [și] despre țara lui Israel: Ei își vor mânca pâinea cu grijă și își vor bea apa cu înmărmurire, pentru ca țara lor să fie pustiită de tot ce este în ea, din cauza violenței tuturor celor care locuiesc în ea.
20 Et civitates quæ nunc habitantur, desolatæ erunt, terraque deserta, et scietis quia ego Dominus.
Și cetățile care sunt locuite vor fi risipite și țara va fi pustiită și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
21 Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
22 Fili hominis, quod est proverbium istud vobis in terra Israël, dicentium: In longum differentur dies, et peribit omnis visio?
Fiu al omului, ce [este] acel proverb [pe care] voi îl aveți în țara lui Israel, spunând: Zilele sunt prelungite și orice viziune se sfârșește?
23 Ideo dic ad eos: Hæc dicit Dominus Deus: Quiescere faciam proverbium istud, neque vulgo dicetur ultra in Israël: et loquere ad eos quod appropinquaverint dies, et sermo omnis visionis.
Spune-le de aceea: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Eu voi face acest proverb să înceteze și nu îl vor mai folosi ca proverb în Israel; ci spune-le: Zilele sunt aproape și împlinirea fiecărei viziuni.
24 Non enim erit ultra omnis visio cassa, neque divinatio ambigua in medio filiorum Israël:
Fiindcă nu va mai fi vreo viziune deșartă, nici ghicire lingușitoare în casa lui Israel.
25 quia ego Dominus loquar, et quodcumque locutus fuero verbum, fiet, et non prolongabitur amplius: sed in diebus vestris, domus exasperans, loquar verbum, et faciam illud, dicit Dominus Deus.
Fiindcă eu [sunt] DOMNUL; voi vorbi și cuvântul pe care îl voi vorbi se va întâmpla; acesta nu va mai fi prelungit, pentru că în zilele voastre, casă răzvrătită, voi spune cuvântul și îl voi împlini, spune Domnul DUMNEZEU.
26 Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
Din nou cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
27 Fili hominis, ecce domus Israël dicentium: Visio quam hic videt, in dies multos et in tempora longa iste prophetat.
Fiu al omului, iată, [cei din] casa lui Israel spun: Viziunea pe care el o vede [este] pentru multe zile [ce au să vină] și el profețește despre timpuri îndepărtate.
28 Propterea dic ad eos: Hæc dicit Dominus Deus: Non prolongabitur ultra omnis sermo meus: verbum quod locutus fuero, complebitur, dicit Dominus Deus.
De aceea spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Niciunul din cuvintele mele nu va mai fi prelungit, ci cuvântul pe care l-am vorbit va fi împlinit, spune Domnul DUMNEZEU.

< Hiezechielis Prophetæ 12 >