< Iohannis Iii 1 >

1 Senior Gajo carissimo, quem ego diligo in veritate.
Bătrânul către Gaius cel iubit, pe care îl iubesc cu adevărat.
2 Carissime, de omnibus orationem facio prospere te ingredi, et valere sicut prospere agit anima tua.
Preaiubiților, mă rog ca să vă fie bine în toate și să fiți sănătoși, așa cum vă este bine și sufletul vostru.
3 Gavisus sum valde venientibus fratribus, et testimonium perhibentibus veritati tuæ, sicut tu in veritate ambulas.
Căci m-am bucurat foarte mult când au venit frați și au mărturisit despre adevărul vostru, așa cum și voi umblați în adevăr.
4 Majorem horum non habeo gratiam, quam ut audiam filios meos in veritate ambulare.
Nu am o bucurie mai mare decât aceasta: să aud despre copiii mei că umblă în adevăr.
5 Carissime, fideliter facis quidquid operaris in fratres, et hoc in peregrinos,
Preaiubiților, voi faceți o lucrare credincioasă în tot ceea ce faceți pentru cei ce sunt frați și străini.
6 qui testimonium reddiderunt caritati tuæ in conspectu ecclesiæ: quos, benefaciens, deduces digne Deo.
Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea adunării. Vei face bine să-i trimiți mai departe în călătoria lor, într-un mod demn de Dumnezeu,
7 Pro nomine enim ejus profecti sunt, nihil accipientes a gentibus.
pentru că, din cauza Numelui, au plecat, fără să ia nimic de la neamuri.
8 Nos ergo debemus suscipere hujusmodi, ut cooperatores simus veritatis.
Noi, așadar, ar trebui să primim astfel de oameni, ca să fim colaboratori ai adevărului.
9 Scripsissem forsitan ecclesiæ: sed is qui amat primatum gerere in eis, Diotrephes, non recipit nos:
Am scris Adunării, dar Diotref, căruia îi place să fie cel dintâi între ei, nu acceptă ce spunem.
10 propter hoc si venero, commonebo ejus opera, quæ facit, verbis malignis garriens in nos: et quasi non ei ista sufficiant, neque ipse suscipit fratres: et eos qui suscipiunt, prohibet, et de ecclesia ejicit.
De aceea, dacă voi veni, voi atrage atenția asupra faptelor sale pe care le face, acuzându-ne pe nedrept cu vorbe rele. Nemulțumit de aceasta, el însuși nu-i primește pe frați, iar pe cei care vor, îi interzice și îi dă afară din adunare.
11 Carissime, noli imitari malum, sed quod bonum est. Qui benefacit, ex Deo est: qui malefacit, non vidit Deum.
Iubiților, nu imitați ce este rău, ci ce este bun. Cel ce face binele este de la Dumnezeu. Cel care face răul nu L-a văzut pe Dumnezeu.
12 Demetrio testimonium redditur ab omnibus, et ab ipsa veritate, sed et nos testimonium perhibemus: et nosti quoniam testimonium nostrum verum est.
Demetrius are mărturia tuturor și a adevărului însuși; da, și noi mărturisim, și voi știți că mărturia noastră este adevărată.
13 Multa habui tibi scribere: sed nolui per atramentum et calamum scribere tibi.
Aș avea multe să-ți scriu, dar nu vreau să-ți scriu cu cerneală și cu peniță;
14 Spero autem protinus te videre, et os ad os loquemur. Pax tibi. Salutant te amici. Saluta amicos nominatim.
dar sper să te văd curând. Atunci vom vorbi față în față. Pacea fie cu voi. Prietenii vă salută. Salutați-i pe prieteni pe nume.

< Iohannis Iii 1 >