Corinthios Ii 12
1 Si gloriari oportet (non expedit quidem), veniam autem ad visiones et revelationes Domini.
Fără îndoială că nu este de folos să mă laud, dar voi ajunge la viziuni și revelații ale Domnului.
2 Scio hominem in Christo ante annos quatuordecim, sive in corpore nescio, sive extra corpus nescio, Deus scit, raptum hujusmodi usque ad tertium cælum.
Cunosc un om în Hristos care a fost răpit în al treilea cer acum paisprezece ani — dacă în trup, nu știu, sau dacă în afara trupului, nu știu; Dumnezeu știe.
3 Et scio hujusmodi hominem sive in corpore, sive extra corpus nescio, Deus scit:
Cunosc un astfel de om (fie că era în trup, fie că era în afara trupului, nu știu; Dumnezeu știe),
4 quoniam raptus est in paradisum: et audivit arcana verba, quæ non licet homini loqui.
cum a fost răpit în Paradis și a auzit cuvinte de nedescris, pe care nu-i este permis unui om să le rostească.
5 Pro hujusmodi gloriabor: pro me autem nihil gloriabor nisi in infirmitatibus meis.
În numele unui astfel de om mă voi lăuda, dar în numele meu nu mă voi lăuda, decât în slăbiciunile mele.
6 Nam etsi voluero gloriari, non ero insipiens: veritatem enim dicam: parco autem, ne quis me existimet supra id quod videt in me, aut aliquid audit ex me.
Căci, dacă aș vrea să mă laud, nu voi fi nebun, căci voi spune adevărul. Dar mă abțin, pentru ca nimeni să nu creadă despre mine mai mult decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine.
7 Et ne magnitudo revelationum extollat me, datus est mihi stimulus carnis meæ angelus Satanæ, qui me colaphizet.
Din cauza mărimii prea mari a revelațiilor, ca să nu mă înalț prea mult, mi s-a dat un spin în carne: un mesager al lui Satana care să mă chinuie, ca să nu mă înalț prea mult.
8 Propter quod ter Dominum rogavi ut discederet a me:
În legătură cu acest lucru, l-am rugat de trei ori pe Domnul ca să se îndepărteze de la mine.
9 et dixit mihi: Sufficit tibi gratia mea: nam virtus in infirmitate perficitur. Libenter igitur gloriabor in infirmitatibus meis, ut inhabitet in me virtus Christi.
El mi-a spus: “Harul meu îți este de ajuns, căci puterea mea se desăvârșește în slăbiciune”. De aceea, cu cea mai mare plăcere mă voi lăuda mai degrabă în slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să se odihnească peste mine.
10 Propter quod placeo mihi in infirmitatibus meis, in contumeliis, in necessitatibus, in persecutionibus, in angustiis pro Christo: cum enim infirmor, tunc potens sum.
De aceea îmi plac slăbiciunile, vătămările, necazurile, nevoile, persecuțiile și strâmtorările, pentru Hristos. Căci atunci când sunt slab, atunci sunt puternic.
11 Factus sum insipiens, vos me coëgistis. Ego enim a vobis debui commendari: nihil enim minus fui ab iis, qui sunt supra modum Apostoli: tametsi nihil sum:
Am devenit nebun în a mă lăuda. M-ați constrâns, pentru că ar fi trebuit să fiu lăudat de voi, căci nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai buni apostoli, deși nu sunt nimic.
12 signa tamen apostolatus mei facta sunt super vos in omni patientia, in signis, et prodigiis, et virtutibus.
Cu adevărat, semnele unui apostol s-au făcut printre voi cu toată perseverența, prin semne, minuni și lucrări puternice.
13 Quid est enim, quod minus habuistis præ ceteris ecclesiis, nisi quod ego ipse non gravavi vos? donate mihi hanc injuriam.
Căci în ce anume ați fost făcuți inferiori celorlalte adunări, dacă nu în faptul că eu însumi nu am fost o povară pentru voi? Iertați-mi această greșeală!
14 Ecce tertio hoc paratus sum venire ad vos: et non ero gravis vobis. Non enim quæro quæ vestra sunt, sed vos. Nec enim debent filii parentibus thesaurizare, sed parentes filiis.
Iată, este a treia oară când sunt gata să vin la voi și nu vreau să fiu o povară pentru voi, căci nu pe voi vă caut averile voastre, ci pe voi. Căci nu copiii trebuie să economisească pentru părinți, ci părinții pentru copii.
15 Ego autem libentissime impendam, et super impendar ipse pro animabus vestris: licet plus vos diligens, minus diligar.
Cu mare plăcere voi cheltui și voi fi cheltuit pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult și mai mult, sunt eu oare mai puțin iubit?
16 Sed esto: ego vos non gravavi: sed cum essem astutus, dolo vos cepi.
Chiar și așa, eu însumi nu v-am împovărat. Dar ați putea spune că, fiind viclean, v-am prins cu înșelăciune.
17 Numquid per aliquem eorum, quod misi ad vos, circumveni vos?
Oare am profitat de voi prin vreunul dintre cei pe care vi i-am trimis?
18 Rogavi Titum, et misi cum illo fratrem. Numquid Titus vos circumvenit? nonne eodem spiritu ambulavimus? nonne iisdem vestigiis?
L-am îndemnat pe Titus și am trimis împreună cu el pe fratele său. A profitat oare Titus de voi? Nu cumva am umblat în același spirit? Nu am mers pe aceiași pași?
19 Olim putatis quod excusemus nos apud vos? coram Deo in Christo loquimur: omnia autem, carissimi, propter ædificationem vestram.
Iarăși, credeți că ne scuzăm în fața voastră? În fața lui Dumnezeu, noi vorbim în Hristos. Dar toate lucrurile, iubiților, sunt pentru zidirea voastră.
20 Timeo enim ne forte cum venero, non quales volo, inveniam vos: et ego inveniar a vobis, qualem non vultis: ne forte contentiones, æmulationes, animositates, dissensiones, detractiones, susurrationes, inflationes, seditiones sint inter vos:
Căci mă tem că poate, atunci când voi veni, nu vă voi găsi așa cum vreau eu și că aș putea fi găsit de voi așa cum nu doriți voi, că poate vor fi certuri, gelozii, izbucniri de mânie, facțiuni, calomnii, șoapte, gânduri de mândrie sau revolte,
21 ne iterum cum venero, humiliet me Deus apud vos, et lugeam multos ex iis qui ante peccaverunt, et non egerunt pœnitentiam super immunditia, et fornicatione, et impudicitia, quam gesserunt.
că, din nou, când voi veni, Dumnezeul meu mă va umili înaintea voastră și voi plânge pentru mulți dintre cei care au păcătuit până acum și nu s-au pocăit de necurăția, imoralitatea sexuală și poftele pe care le-au săvârșit.
