Proverbiorum 21
1 Sicut divisiones aquarum, ita cor regis in manu Domini: quocumque voluerit, inclinabit illud.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Omnis via viri recta sibi videtur: appendit autem corda Dominus.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Facere misericordiam et iudicium, magis placet Domino quam victimæ.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Exaltatio oculorum est dilatatio cordis: lucerna impiorum peccatum.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Cogitationes robusti semper in abundantia: omnis autem piger semper in egestate est.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Qui congregat thesauros lingua mendacii, vanus et excors est, et impingetur ad laqueos mortis.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Rapinæ impiorum detrahent eos, quia noluerunt facere iudicium.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Perversa via viri, aliena est: qui autem mundus est, rectum opus eius.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Melius est sedere in angulo domatis, quam cum muliere litigiosa, et in domo communi.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Anima impii desiderat malum, non miserebitur proximo suo.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Mulctato pestilente sapientior erit parvulus: et si sectetur sapientem, sumet scientiam.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Excogitat iustus de domo impii, ut detrahat impios a malo.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Qui obturat aurem suam ad clamorem pauperis, et ipse clamabit, et non exaudietur.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Munus absconditum extinguit iras: et donum in sinu indignationem maximam.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Gaudium iusto est facere iudicium: et pavor operantibus iniquitatem.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Vir, qui erraverit a via doctrinæ, in cœtu gigantum commorabitur.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Qui diligit epulas, in egestate erit: qui amat vinum, et pinguia, non ditabitur.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Pro iusto datur impius: et pro rectis iniquus.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Melius est habitare in terra deserta, quam cum muliere rixosa et iracunda.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Thesaurus desiderabilis, et oleum in habitaculo iusti: et imprudens homo dissipabit illud.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Qui sequitur iustitiam et misericordiam, inveniet vitam, iustitiam, et gloriam.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Civitatem fortium ascendit sapiens, et destruxit robur fiduciæ eius.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Qui custodit os suum, et linguam suam, custodit ab angustiis animam suam.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Superbus et arrogans vocatur indoctus, qui in ira operatur superbiam.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Desideria occidunt pigrum: noluerunt enim quidquam manus eius operari:
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 tota die concupiscit et desiderat: qui autem iustus est, tribuet, et non cessabit.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Hostiæ impiorum abominabiles, quia offeruntur ex scelere.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Testis mendax peribit: vir obediens loquetur victoriam.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Vir impius procaciter obfirmat vultum suum: qui autem rectus est, corrigit viam suam.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Non est sapientia, non est prudentia, non est consilium contra Dominum.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Equus paratur ad diem belli: Dominus autem salutem tribuit.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
