< Job 13 >

1 Ecce omnia hæc vidit oculus meus, et audivit auris mea, et intellexi singula.
Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
2 Secundum scientiam vestram et ego novi: nec inferior vestri sum.
Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
3 Sed tamen ad Omnipotentem loquar, et disputare cum Deo cupio:
Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
4 Prius vos ostendens fabricatores mendacii, et cultores perversorum dogmatum.
Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
5 Atque utinam taceretis, ut putaremini esse sapientes.
O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
6 Audite ergo correptionem meam, et iudicium labiorum meorum attendite.
Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
7 Numquid Deus indiget vestro mendacio, ut pro illo loquamini dolos?
Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
8 Numquid faciem eius accipitis, et pro Deo iudicare nitimini?
Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
9 Aut placebit ei quem celare nihil potest? aut decipietur ut homo, vestris fraudulentiis?
Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
10 Ipse vos arguet, quoniam in abscondito faciem eius accipitis.
El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
11 Statim ut se commoverit, turbabit vos, et terror eius irruet super vos.
Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
12 Memoria vestra comparabitur cineri, et redigentur in lutum cervices vestræ.
Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
13 Tacete paulisper ut loquar quodcumque mihi mens suggesserit.
Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
14 Quare lacero carnes meas dentibus meis, et animam meam porto in manibus meis?
Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
15 Etiam si occiderit me, in ipso sperabo: verumtamen vias meas in conspectu eius arguam.
Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
16 Et ipse erit salvator meus: non enim veniet in conspectu eius omnis hypocrita.
El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
17 Audite sermonem meum, et ænigmata percipite auribus vestris.
Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
18 Si fuero iudicatus, scio quod iustus inveniar.
Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
19 Quis est qui iudicetur mecum? veniat: quare tacens consumor?
Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
20 Duo tantum ne facias mihi, et tunc a facie tua non abscondar:
Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
21 Manum tuam longe fac a me, et formido tua non me terreat.
Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
22 Voca me, et ego respondebo tibi: aut certe loquar, et tu responde mihi.
Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
23 Quantas habeo iniquitates et peccata, scelera mea et delicta ostende mihi.
Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
24 Cur faciem tuam abscondis, et arbitraris me inimicum tuum?
Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
25 Contra folium, quod vento rapitur, ostendis potentiam tuam, et stipulam siccam persequeris:
Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
26 Scribis enim contra me amaritudines, et consumere me vis peccatis adolescentiæ meæ.
Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27 Posuisti in nervo pedem meum, et observasti omnes semitas meas, et vestigia pedum meorum considerasti:
De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
28 Qui quasi putredo consumendus sum, et quasi vestimentum quod comeditur a tinea.
Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.

< Job 13 >