< Isaiæ 9 >
1 Primo tempore alleviata est Terra Zabulon, et Terra Nephthali: et novissimo aggravata est via maris trans Iordanem Galilææ Gentium.
Totuşi întunericul nu va fi precum în chinuirea ei, când mai înainte el a chinuit uşor ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, iar apoi a chinuit-o apăsător pe calea mării, dincolo de Iordan, în Galileea naţiunilor.
2 Populus, qui ambulabat in tenebris, vidit lucem magnam: habitantibus in regione umbræ mortis, lux orta est eis.
Poporul care umbla în întuneric a văzut o mare lumină; peste cei ce locuiesc în ţara umbrei morţii, a strălucit lumina.
3 Multiplicasti gentem, et non magnificasti lætitiam. Lætabuntur coram te, sicut qui lætantur in messe, sicut exultant victores capta præda, quando dividunt spolia.
Tu ai înmulţit naţiunea şi nu ai mărit bucuria; ei se bucură înaintea ta conform bucuriei de la seceriş şi cum se bucură oamenii când împart prada.
4 Iugum enim oneris eius, et virgam humeri eius, et sceptrum exactoris eius superasti sicut in die Madian.
Fiindcă ai frânt jugul poverii lui şi toiagul umărului său şi nuiaua opresorului său, ca în ziua lui Madian.
5 Quia omnis violentia prædatio cum tumultu, et vestimentum mistum sanguine, erit in combustionem, et cibus ignis.
Căci fiecare bătălie a războinicului este cu tumult şi haine tăvălite în sânge, care vor fi pentru ardere, mâncare pentru foc.
6 PARVULUS enim NATUS est nobis, et filius datus est nobis, et factus est principatus super humerum eius: et vocabitur nomen eius, Admirabilis, consiliarius, Deus, fortis, pater futuri sæculi, princeps pacis.
Căci un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul lui şi îi va fi pus numele Minunat, Sfătuitor, Dumnezeul puternic, Tatăl veşnic, Prinţul Păcii.
7 Multiplicabitur eius imperium, et pacis non erit finis: super solium David, et super regnum eius sedebit: ut confirmet illud, et corroboret in iudicio et iustitia, amodo et usque in sempiternum: zelus Domini exercituum faciet hoc.
Nu se va sfârşi mărirea domniei şi păcii lui, peste tronul lui David şi peste împărăţia sa, pentru a o rândui şi a o întemeia cu judecată şi cu dreptate de acum înainte pentru totdeauna. Zelul DOMNULUI oştirilor va face aceasta.
8 Verbum misit Dominus in Iacob, et cecidit in Israel.
Domnul a trimis un cuvânt la Iacob şi acesta s-a aşezat uşor peste Israel.
9 Et sciet omnis populus Ephraim, et habitantes Samariam in superbia et magnitudine cordis dicentes:
Şi tot poporul va cunoaşte, până la Efraim şi locuitorii Samariei, care spun în mândria şi tăria inimii:
10 Lateres ceciderunt, sed quadris lapidibus ædificabimus: sycomoros succiderunt, sed cedros immutabimus.
Cărămizile au căzut, dar vom construi cu pietre cioplite; sicomorii sunt tăiaţi, dar îi vom schimba cu cedri.
11 Et elevabit Dominus hostes Rasin super eum, et inimicos eius in tumultum vertet:
De aceea DOMNUL va aşeza pe potrivnicii lui Rezin împotriva lui şi va uni pe duşmanii lui;
12 Syriam ab oriente, et Philisthiim ab Occidente: et devorabunt Israel toto ore. In omnibus his non est aversus furor eius, sed adhuc manus eius extenta:
Sirienii înainte şi filistenii în spate; şi vor mânca pe Israel cu gură deschisă. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
13 et populus non est reversus ad percutientem se, et Dominum exercituum non inquisierunt.
Căci poporul nu se întoarce la cel ce l-a lovit, nici nu caută pe DOMNUL oştirilor.
14 Et disperdet Dominus ab Israel caput et caudam, incurvantem et refrenantem die una.
De aceea DOMNUL va tăia din Israel cap şi coadă, ramură şi papură, într-o singură zi.
15 Longævus et honorabilis, ipse est caput: et propheta docens mendacium, ipse est cauda.
Pe bătrânul şi pe cel demn de cinste, el este capul; şi pe profetul care învaţă [pe alţii] minciuni, el este coada.
16 Et erunt, qui beatificant populum istum, seducentes: et qui beatificantur, præcipitati.
Căci conducătorii acestui popor îl fac să rătăcească; şi cei conduşi de ei sunt nimiciţi.
17 propter hoc super adolescentulis eius non lætabitur Dominus: et pupillorum eius, et viduarum non miserebitur: quia omnis hypocrita est et nequam, et universum os locutum est stultitiam. In omnibus his non est aversus furor eius, sed adhuc manus eius extenta.
De aceea Domnul nu va avea bucurie în tinerii lui, nici nu va avea milă de cei fără tată şi de văduve, căci fiecare este un făţarnic şi un făcător de rău şi fiecare gură vorbeşte nebunie. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
18 Succensa est enim quasi ignis impietas, veprem et spinam vorabit: et succendetur in densitate saltus, et convolvetur superbia fumi.
Căci stricăciunea arde ca focul, va mânca mărăcinii şi spinii şi va aprinde desişurile pădurii şi se vor ridica precum înălţarea fumului.
19 In ira Domini exercituum conturbata est terra, et erit populus quasi esca ignis: vir fratri suo non parcet.
Prin furia DOMNULUI oştirilor este ţara întunecată şi poporul va fi ca mâncare pentru foc, nimeni nu va cruţa pe fratele său.
20 Et declinabit ad dexteram, et esuriet: et comedet ad sinistram, et non saturabitur: unusquisque carnem brachii sui vorabit: Manasses Ephraim, et Ephraim Manassen, simul ipsi contra Iudam.
Şi el va răpi în dreapta şi tot va fi flămând; şi va mânca în stânga şi tot nu se va sătura; fiecare om se va hrăni cu carnea propriului braţ:
21 In omnibus his non est aversus furor eius, sed adhuc manus eius extenta.
Manase pe Efraim; şi Efraim pe Manase; şi ei împreună vor fi împotriva lui Iuda. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.