Exodus 2
1 Egressus est post hæc vir de domo Levi: et accepit uxorem stirpis suæ.
Și un bărbat din casa lui Levi a mers și a luat de soție o fiică a lui Levi.
2 quæ concepit, et peperit filium: et videns eum elegantem, abscondit tribus mensibus.
Și femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu; și când ea l-a văzut că era frumos, l-a ascuns trei luni.
3 Cumque iam celare non posset, sumpsit fiscellam scirpeam, et linivit eam bitumine ac pice: posuitque intus infantulum, et exposuit eum in carecto ripæ fluminis,
Și când nu l-a mai putut ascunde, a luat pentru el o arcă din papură și a uns-o cu bitum și cu smoală și a pus copilul în ea; și a pus arca între trestiile de lângă malul râului.
4 stante procul sorore eius, et considerante eventum rei.
Și sora lui a stat departe, pentru a vedea ce i se va face.
5 Ecce autem descendebat filia Pharaonis ut lavaretur in flumine: et puellæ eius gradiebantur per crepidinem alvei. Quæ cum vidisset fiscellam in papyrione, misit unam e famulabus suis: et allatam
Și fiica lui Faraon a coborât să se spele la râu; și servitoarele ei umblau pe malul râului; și când a văzut arca printre trestii și-a trimis servitoarea să o aducă.
6 aperiens, cernensque in ea parvulum vagientem, miserta eius, ait: De infantibus Hebræorum est hic.
Și când a deschis-o, a văzut copilul; și, iată, pruncul plângea. Iar ea a avut milă de el și a spus: Acesta este unul dintre copiii evreilor.
7 Cui soror pueri: Vis, inquit, ut vadam, et vocem tibi mulierem Hebræam, quæ nutrire possit infantulum?
Atunci sora lui a spus fiicei Faraonului: Să merg și să îți chem o doică dintre femeile evreice, ca să alăpteze copilul pentru tine?
8 Respondit: Vade. Perrexit puella et vocavit matrem suam.
Și fiica lui Faraon i-a spus: Du-te. Și fata a mers și a chemat pe mama copilului.
9 Ad quam locuta filia Pharaonis: Accipe, ait, puerum istum, et nutri mihi: ego dabo tibi mercedem tuam. Suscepit mulier, et nutrivit puerum: adultumque tradidit filiæ Pharaonis.
Și fiica lui Faraon i-a spus: Ia acest copil și alăptează-l pentru mine și îți voi da plățile tale. Și femeia a luat copilul și l-a alăptat.
10 Quem illa adoptavit in locum filii, vocavitque nomen eius Moyses, dicens: Quia de aqua tuli eum.
Și copilul a crescut și ea l-a adus la fiica lui Faraon și el a devenit fiul ei. Iar ea i-a pus numele Moise; și a spus: Pentru că l-am scos din apă.
11 In diebus illis postquam creverat Moyses, egressus est ad fratres suos: viditque afflictionem eorum, et virum Ægyptium percutientem quemdam de Hebræis fratribus suis.
Și s-a întâmplat, în acele zile, când Moise era mare, că a ieșit la frații săi și a privit la poverile lor; și a văzut un egiptean lovind un evreu, pe unul dintre frații săi.
12 Cumque circumspexisset huc atque illuc, et nullum adesse vidisset, percussum Ægyptium abscondit sabulo.
Și s-a uitat încoace și încolo și când a văzut că nu era niciun bărbat, a ucis pe egiptean și l-a ascuns în nisip.
13 Et egressus die altero conspexit duos Hebræos rixantes: dixitque ei qui faciebat iniuriam: Quare percutis proximum tuum?
Și când a ieșit a doua zi, iată, doi bărbați dintre evrei se luptau între ei; și a spus celui ce a greșit: Pentru ce lovești pe aproapele tău?
14 Qui respondit: Quis te constituit principem et iudicem super nos? num occidere me tu vis, sicut heri occidisti Ægyptium? Timuit Moyses, et ait: Quomodo palam factum est verbum istud?
Iar el a spus: Cine te-a făcut prinț și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi așa cum l-ai ucis pe egiptean? Și Moise s-a temut și a spus: Cu adevărat acest lucru este cunoscut.
15 Audivitque Pharao sermonem hunc, et quærebat occidere Moysen: qui fugiens de conspectu eius, moratus est in Terra Madian, et sedit iuxta puteum.
Și când Faraon a auzit acest lucru, a căutat să-l ucidă pe Moise. Dar Moise a fugit de la fața lui Faraon și a locuit în țara lui Madian; și a șezut jos lângă o fântână.
16 Erant autem sacerdoti Madian septem filiæ, quæ venerunt ad hauriendam aquam: et impletis canalibus adaquare cupiebant greges patris sui.
Și preotul din Madian avea șapte fiice; și ele au venit și au scos apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.
17 Supervenere pastores, et eiecerunt eas: surrexitque Moyses, et defensis puellis, adaquavit oves earum.
Și păstorii au venit și le-au alungat; dar Moise s-a ridicat și le-a ajutat și le-a adăpat turma.
18 Quæ cum revertissent ad Raguel patrem suum, dixit ad eas: Cur velocius venistis solito?
Și când ele au venit la Reuel, tatăl lor, el a spus: Cum de ați venit așa devreme astăzi?
19 Responderunt: Vir Ægyptius liberavit nos de manu pastorum: insuper et hausit aquam nobiscum, potumque dedit ovibus.
Iar ele au spus: Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor și de asemenea a scos apă îndeajuns pentru noi și a adăpat turma.
20 At ille: Ubi est? inquit, Quare dimisistis hominem? vocate eum ut comedat panem.
Iar el a spus fiicelor sale: Și el, unde este? Pentru ce l-ați lăsat acolo pe bărbatul acela? Chemați-l, ca să mănânce pâine.
21 Iuravit ergo Moyses quod habitaret cum eo. Accepitque Sephoram filiam eius uxorem:
Și Moise s-a mulțumit să locuiască la omul acela; iar el i-a dat lui Moise pe Sefora, fiica sa.
22 quæ peperit ei filium, quem vocavit Gersam, dicens: Advena fui in terra aliena. Alterum vero peperit, quem vocavit Eliezer, dicens: Deus enim patris mei adiutor meus eripuit me de manu Pharaonis.
Și ea i-a născut un fiu, iar el i-a pus numele Gherșom, pentru că a spus: Sunt străin într-o țară străină.
23 Post multum vero tempore mortuus est rex Ægypti: et ingemiscentes filii Israel, propter opera vociferati sunt: ascenditque clamor eorum ad Deum ab operibus.
Și s-a întâmplat, în decursul timpului, că împăratul Egiptului a murit; și copiii lui Israel oftau din cauza robiei și au strigat și strigătul lor a urcat sus la Dumnezeu din cauza robiei.
24 Et audivit gemitum eorum, ac recordatus est fœderis quod pepigit cum Abraham, Isaac, et Iacob.
Și Dumnezeu a auzit geamătul lor și Dumnezeu și-a adus aminte de legământul său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob.
25 Et respexit Dominus filios Israel et cognovit eos.
Și Dumnezeu a privit peste copiii lui Israel și Dumnezeu a luat cunoștință de starea lor.
