< Deuteronomii 19 >
1 Cum disperdiderit Dominus Deus tuus gentes, quarum tibi traditurus est terram, et possederis eam, habitaverisque in urbibus eius et in ædibus:
După ce DOMNUL Dumnezeul tău va stârpi naţiunile, a căror ţară ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău, şi le vei alunga şi vei locui în cetăţile lor şi în casele lor,
2 tres civitates separabis tibi in medio Terræ, quam Dominus Deus tuus dabit tibi in possessionem,
Să îţi separi trei cetăţi în mijlocul ţării tale, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău, ca să o stăpâneşti.
3 sternens diligenter viam: et in tres æqualiter partes totam Terræ tuæ provinciam divides: ut habeat e vicino qui propter homicidium profugus est, quo possit evadere.
Să îţi pregăteşti o cale şi să împarţi în trei părţi hotarele ţării tale, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău ca să o moşteneşti, ca orice ucigaş să fugă acolo.
4 Hæc erit lex homicidæ fugientis, cuius vita servanda est: Qui percusserit proximum suum nesciens, et qui heri et nudiustertius nullum contra eum odium habuisse comprobatur:
Şi acesta este cazul ucigaşului, care va fugi acolo, ca să trăiască. Cine ucide fără intenţie pe aproapele său, pe care nu l-a urât în trecut;
5 sed abiisse cum eo simpliciter in silvam ad ligna cædenda, et in succisione lignorum securis fugerit manu, ferrumque lapsum de manubrio amicum eius percusserit, et occiderit: hic ad unam supradictarum urbium confugiet, et vivet:
Ca atunci când un om merge cu vecinul său în pădure să taie lemne şi mâna sa dă o lovitură cu securea să taie lemnul şi fierul iese din coadă şi cade pe vecinul său încât el moare; el să fugă într-una din acele cetăţi şi să trăiască;
6 ne forsitan proximus eius, cuius effusus est sanguis, dolore stimulatus, persequatur, et apprehendat eum si longior via fuerit, et percutiat animam eius, qui non est reus mortis: quia nullum contra eum, qui occisus est, odium prius habuisse monstratur.
Ca nu cumva răzbunătorul sângelui să urmărească pe ucigaş, pe când inima lui este aprinsă şi să îl ajungă, deoarece calea este lungă şi să îl ucidă; deşi nu era demn de moarte, pentru că nu l-a urât în trecut.
7 Idcirco præcipio tibi, ut tres civitates æqualis inter se spatii dividas.
De aceea îţi poruncesc, spunând: Să îţi separi trei cetăţi.
8 Cum autem dilataverit Dominus Deus tuus terminos tuos, sicut iuravit patribus tuis, et dederit tibi cunctam Terram, quam eis pollicitus est
Şi dacă DOMNUL Dumnezeul tău îţi lărgeşte hotarul, precum a jurat părinţilor tăi şi îţi dă toată ţara, pe care a promis că o va da părinţilor tăi,
9 (si tamen custodieris mandata eius, et feceris quæ hodie præcipio tibi, ut diligas Dominum Deum tuum, et ambules in viis eius omni tempore) addes tibi tres alias civitates, et supradictarum trium urbium numerum duplicabis:
Dacă vei păzi ca să faci toate aceste porunci, pe care ţi le poruncesc astăzi, să iubeşti pe DOMNUL Dumnezeul tău şi să umbli pe căile lui în toate zilele, atunci să îţi mai adaugi încă trei cetăţi, pe lângă acestea trei,
10 ut non effundatur sanguis innoxius in medio Terræ, quam Dominus Deus tuus dabit tibi possidendam, ne sis sanguinis reus.
Ca să nu fie vărsat sânge nevinovat în ţara ta, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău de moştenire, şi astfel sânge să fie peste tine.
11 Si quis autem odio habens proximum suum, insidiatus fuerit vitæ eius, surgensque percusserit illum, et mortuus fuerit, fugeritque ad unam de supradictis urbibus,
Dar dacă vreun om urăşte pe aproapele său şi îl pândeşte şi se ridică împotriva lui şi îl loveşte de moarte încât el moare, şi fuge într-una din aceste cetăţi,
12 mittent seniores civitatis illius, et arripient eum de loco effugii, tradentque in manu proximi, cuius sanguis effusus est, et morietur.
Atunci bătrânii cetăţii sale să trimită şi să îl aducă de acolo şi să îl predea în mâna răzbunătorului sângelui, ca să moară.
13 Non miseraberis eius, et auferes innoxium sanguinem de Israel, ut bene sit tibi.
Ochiul tău să nu aibă milă de el, iar tu să îndepărtezi sângele nevinovat din Israel, ca să îţi fie bine.
14 Non assumes, et transferes terminos proximi tui, quos fixerunt priores in possessione tua, quam Dominus Deus tuus dabit tibi in Terra, quam acceperis possidendam.
Să nu muţi pietrele de hotar ale aproapelui tău, pe care le-au pus cei din vechime în moştenirea ta, pe care o vei moşteni în ţara, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău, ca să o stăpâneşti.
15 Non stabit testis unus contra aliquem, quidquid illud peccati, et facinoris fuerit: sed in ore duorum aut trium testium stabit omne verbum.
Un singur martor să nu se ridice împotriva unui om pentru vreo nelegiuire, sau pentru vreun păcat, în orice păcat prin care păcătuieşte; prin gura a doi martori sau prin gura a trei martori, să fie întemeiat un lucru.
16 Si steterit testis mendax contra hominem, accusans eum prævaricationis,
Dacă se ridică un martor fals împotriva cuiva să mărturisească împotriva lui vreun lucru nedrept,
17 stabunt ambo, quorum causa est, ante Dominum in conspectu sacerdotum et iudicum qui fuerint in diebus illis.
Atunci cei doi bărbaţi, între care este cearta, să stea în picioare înaintea DOMNULUI, înaintea preoţilor şi a judecătorilor care vor fi în acele zile.
18 Cumque diligentissime perscrutantes, invenerint falsum testem dixisse contra fratrem suum mendacium:
Şi judecătorii să cerceteze cu de-amănuntul; şi, iată, dacă martorul este martor fals şi a mărturisit fals împotriva fratelui său,
19 reddent ei sicut fratri suo facere cogitavit, et auferes malum de medio tui:
Atunci să îi faceţi precum s-a gândit el să facă fratelui său, astfel să îndepărtezi răul din mijlocul tău.
20 ut audientes ceteri timorem habeant, et nequaquam talia audeant facere.
Şi cei care rămân, să audă şi să se teamă şi să nu mai facă un asemenea rău printre voi.
21 Non misereberis eius, sed animam pro anima, oculum pro oculo, dentem pro dente, manum pro manu, pedem pro pede exiges.
Şi ochiul tău să nu aibă milă, ci viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.