Proverbiorum 27
1 [Ne glorieris in crastinum, ignorans quid superventura pariat dies.
Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
2 Laudet te alienus, et non os tuum; extraneus, et non labia tua.
Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
3 Grave est saxum, et onerosa arena, sed ira stulti utroque gravior.
O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
4 Ira non habet misericordiam nec erumpens furor, et impetum concitati ferre quis poterit?
Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
5 Melior est manifesta correptio quam amor absconditus.
Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
6 Meliora sunt vulnera diligentis quam fraudulenta oscula odientis.
Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
7 Anima saturata calcabit favum, et anima esuriens etiam amarum pro dulci sumet.
Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
8 Sicut avis transmigrans de nido suo, sic vir qui derelinquit locum suum.
Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
9 Unguento et variis odoribus delectatur cor, et bonis amici consiliis anima dulcoratur.]
Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
10 [Amicum tuum et amicum patris tui ne dimiseris, et domum fratris tui ne ingrediaris in die afflictionis tuæ. Melior est vicinus juxta quam frater procul.
Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
11 Stude sapientiæ, fili mi, et lætifica cor meum, ut possis exprobranti respondere sermonem.
Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
12 Astutus videns malum, absconditus est: parvuli transeuntes sustinuerunt dispendia.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
13 Tolle vestimentum ejus qui spopondit pro extraneo, et pro alienis aufer ei pignus.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
14 Qui benedicit proximo suo voce grandi, de nocte consurgens maledicenti similis erit.
Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
15 Tecta perstillantia in die frigoris et litigiosa mulier comparantur.
O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
16 Qui retinet eam quasi qui ventum teneat, et oleum dexteræ suæ vocabit.
Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
17 Ferrum ferro exacuitur, et homo exacuit faciem amici sui.
Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
18 Qui servat ficum comedet fructus ejus, et qui custos est domini sui glorificabitur.
Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
19 Quomodo in aquis resplendent vultus prospicientium, sic corda hominum manifesta sunt prudentibus.
Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
21 Quomodo probatur in conflatorio argentum et in fornace aurum, sic probatur homo ore laudantis. Cor iniqui inquirit mala, cor autem rectum inquirit scientiam.
Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
22 Si contuderis stultum in pila quasi ptisanas feriente desuper pilo, non auferetur ab eo stultitia ejus.]
Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
23 [Diligenter agnosce vultum pecoris tui, tuosque greges considera:
Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
24 non enim habebis jugiter potestatem, sed corona tribuetur in generationem et generationem.
Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
25 Aperta sunt prata, et apparuerunt herbæ virentes, et collecta sunt fœna de montibus.
Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
26 Agni ad vestimentum tuum, et hædi ad agri pretium.
Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
27 Sufficiat tibi lac caprarum in cibos tuos, et in necessaria domus tuæ, et ad victum ancillis tuis.]
Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
