< Job 28 >
1 [Habet argentum venarum suarum principia, et auro locus est in quo conflatur.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Ferrum de terra tollitur, et lapis solutus calore in æs vertitur.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 Tempus posuit tenebris, et universorum finem ipse considerat: lapidem quoque caliginis et umbram mortis.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Dividit torrens a populo peregrinante eos quos oblitus est pes egentis hominis, et invios.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 Terra de qua oriebatur panis, in loco suo igni subversa est.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 Locus sapphiri lapides ejus, et glebæ illius aurum.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 Semitam ignoravit avis, nec intuitus est eam oculus vulturis.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 Non calcaverunt eam filii institorum, nec pertransivit per eam leæna.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 Ad silicem extendit manum suam: subvertit a radicibus montes.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 In petris rivos excidit, et omne pretiosum vidit oculus ejus.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 Profunda quoque fluviorum scrutatus est, et abscondita in lucem produxit.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 Sapientia vero ubi invenitur? et quis est locus intelligentiæ?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 Nescit homo pretium ejus, nec invenitur in terra suaviter viventium.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 Abyssus dicit: Non est in me, et mare loquitur: Non est mecum.
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Non dabitur aurum obrizum pro ea, nec appendetur argentum in commutatione ejus.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 Non conferetur tinctis Indiæ coloribus, nec lapidi sardonycho pretiosissimo vel sapphiro.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Non adæquabitur ei aurum vel vitrum, nec commutabuntur pro ea vasa auri.
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 Excelsa et eminentia non memorabuntur comparatione ejus: trahitur autem sapientia de occultis.
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 Non adæquabitur ei topazius de Æthiopia, nec tincturæ mundissimæ componetur.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 Unde ergo sapientia venit? et quis est locus intelligentiæ?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 Abscondita est ab oculis omnium viventium: volucres quoque cæli latet.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Perditio et mors dixerunt: Auribus nostris audivimus famam ejus.
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 Deus intelligit viam ejus, et ipse novit locum illius.
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 Ipse enim fines mundi intuetur, et omnia quæ sub cælo sunt respicit.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 Qui fecit ventis pondus, et aquas appendit in mensura.
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 Quando ponebat pluviis legem, et viam procellis sonantibus:
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 tunc vidit illam et enarravit, et præparavit, et investigavit.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 Et dixit homini: Ecce timor Domini, ipsa est sapientia; et recedere a malo, intelligentia.]
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.