Job 27
1 Addidit quoque Job, assumens parabolam suam, et dixit:
Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
2 [Vivit Deus, qui abstulit judicium meum, et Omnipotens, qui ad amaritudinem adduxit animam meam.
Cum Dumnezeu trăiește, care mi-a luat judecata; și cel Atotputernic, care mi-a chinuit sufletul,
3 Quia donec superest halitus in me, et spiritus Dei in naribus meis,
Cât timp suflarea mea este în mine și duhul lui Dumnezeu este în nările mele,
4 non loquentur labia mea iniquitatem, nec lingua mea meditabitur mendacium.
Buzele mele nu vor vorbi stricăciune, nici limba mea nu va rosti înșelăciune.
5 Absit a me ut justos vos esse judicem: donec deficiam, non recedam ab innocentia mea.
Nicidecum să vă declar drepți; până ce mor nu îmi voi îndepărta integritatea de la mine.
6 Justificationem meam, quam cœpi tenere, non deseram: neque enim reprehendit me cor meum in omni vita mea.
Dreptatea mea o țin strâns și nu îi voi da drumul; inima mea nu mă va ocărî cât timp trăiesc.
7 Sit ut impius, inimicus meus, et adversarius meus quasi iniquus.
Să fie dușmanul meu ca cel stricat și cel ce se ridică împotriva mea ca cel nedrept.
8 Quæ est enim spes hypocritæ, si avare rapiat, et non liberet Deus animam ejus?
Căci care este speranța fățarnicului, deși el a câștigat, când Dumnezeu îi ia sufletul?
9 Numquid Deus audiet clamorem ejus, cum venerit super eum angustia?
Va asculta Dumnezeu strigătul lui când vine necazul peste el?
10 aut poterit in Omnipotente delectari, et invocare Deum omni tempore?
Se va desfăta în cel Atotputernic? Va chema întotdeauna pe Dumnezeu?
11 Docebo vos per manum Dei quæ Omnipotens habeat, nec abscondam.
Vă voi învăța prin mâna lui Dumnezeu, ceea ce este la cel Atotputernic eu nu voi ascunde.
12 Ecce vos omnes nostis: et quid sine causa vana loquimini?
Iată, voi toți ați văzut-o; de ce atunci sunteți cu totul deșerți?
13 Hæc est pars hominis impii apud Deum, et hæreditas violentorum, quam ob Omnipotente suscipient.
Aceasta este partea de la Dumnezeu a unui om stricat și moștenirea opresorilor, pe care o vor primi de la cel Atotputernic.
14 Si multiplicati fuerint filii ejus, in gladio erunt, et nepotes ejus non saturabuntur pane:
De s-ar înmulți copiii săi, ar fi pentru sabie; și urmașii lui nu vor fi săturați cu pâine.
15 qui reliqui fuerint ex eo sepelientur in interitu, et viduæ illius non plorabunt.
Cei ce rămân din el vor fi îngropați în moarte și văduvele lui nu vor plânge.
16 Si comportaverit quasi terram argentum, et sicut lutum præparaverit vestimenta:
Deși îngrămădește argint ca țărâna și pregătește haine ca lutul,
17 præparabit quidem, sed justus vestietur illis, et argentum innocens dividet.
El le poate pregăti, dar cel drept le va îmbrăca și cel nevinovat va împărți argintul.
18 Ædificavit sicut tinea domum suam, et sicut custos fecit umbraculum.
El își zidește casa ca o molie și ca pe o colibă pe care paznicul o face.
19 Dives, cum dormierit, nihil secum auferet: aperiet oculos suos, et nihil inveniet.
Bogatul se va culca, dar nu va fi adunat; își deschide ochii și nu mai este.
20 Apprehendet eum quasi aqua inopia: nocte opprimet eum tempestas.
Terori îl apucă precum apele, o furtună îl fură noaptea.
21 Tollet eum ventus urens, et auferet, et velut turbo rapiet eum de loco suo.
Îl ia vântul de est și se duce; și ca o furtună îl spulberă din locul său.
22 Et mittet super eum, et non parcet: de manu ejus fugiens fugiet.
Pentru că Dumnezeu va arunca asupra lui și nu va cruța; ar dori să fugă din mâna lui.
23 Stringet super eum manus suas, et sibilabit super illum, intuens locum ejus.]
Vor bate din palme către el și îl vor șuiera din locul lui.
