< پەندەکانی سلێمان 31 >

قسەی لەموئێلی پاشا، ئەو سروشەی کە دایکی فێری کرد: 1
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
گوێ بگرە ڕۆڵە! گوێ بگرە، ڕۆڵەی هەناوم! گوێ بگرە ڕۆڵە، ڕۆڵەی نەزرەکانم! 2
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
هێزت مەدە ژنان، ڕێگاکانیشت مەدە ژنانی لەناوبەری پاشایان. 3
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
ئەی لەموئێل، بۆ پاشایان نییە، بۆ پاشایان نییە شەراب بنۆشن، بۆ میرانیش نییە ئارەزووی ئارەق بکەن، 4
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
نەوەک بخۆنەوە و یاسا لەبیر بکەن، مافی ستەملێکراوان زەوت بکەن. 5
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
ئارەق بدە بەوەی لەناودەچێت، شەرابیش بەوانەی دەروونیان تاڵە. 6
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
با بخواتەوە و هەژارییەکەی لەبیر بکات، ئیتر ماندووبوونەکەی نایەتەوە یاد. 7
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
بەرگری لە مافی ئەو کەسانە بکە کە ناتوانن داوای مافەکانیان بکەن، بۆ مافی هەموو دەربەدەران. 8
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
دەمت بکەرەوە و بە ڕاستودروستی دادوەری بکە، پارێزگاری لە مافی کڵۆڵان و نەداران بکە. 9
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
کێ ژنی خانەدانی دەست دەکەوێت؟ نرخی لە یاقووت گرانترە. 10
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
مێردەکەی بە تەواوی پشتی پێ دەبەستێت و لە هیچی کەم نابێت. 11
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
ژنەکە بە درێژایی ژیانی چاکە دێنێتە سەر ڕێی نەک خراپە. 12
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
خوری و کەتان هەڵدەبژێرێت، بە دوو دەستی پەرۆشەوە ئیش دەکات. 13
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
وەک کەشتی بازرگان وایە، خۆراکی خۆی لە دوورەوە دەهێنێت. 14
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
هێشتا شەوە لە خەو هەڵدەستێت، خواردن بۆ ماڵەوە ئامادە دەکات و ئەرک بۆ کارەکەرەکان دیاری دەکات. 15
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
لە کێڵگەیەک ورد دەبێتەوە و دەیکڕێت، بە قازانجی دەستی ڕەزەمێوێک دەچێنێت. 16
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
ناوقەدی توند دەبەستێت و بازووی لێ هەڵدەکات. 17
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
دەبینێت بازرگانییەکەی چاکە، بە شەو چرای ناکوژێتەوە. 18
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
خوری بە بازوویەوە دەئاڵێنێت و تەشی لەناو لەپیدایە. 19
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
دەستەکانی بۆ کڵۆڵ دەکاتەوە و دەست درێژ دەکات بۆ نەداران. 20
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
ترسی ماڵەکەی نییە لە بەفر، چونکە هەموو ماڵەکەی بەرگی ئاڵیان لەبەردایە. 21
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
چەرچەف بۆ نوێنەکەی دروستدەکات، کەتانی ناسک و ڕیسی ئەرخەوانی لەبەر دەکات. 22
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
مێردی لە دەروازەکانی شاردا ناسراوە، لەوێ لەگەڵ پیرانی شارەکە دادەنیشێت. 23
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
ژنەکە کراسی کەتان دروستدەکات و دەیفرۆشێت، پشتێن بۆ بازرگانان دابین دەکات. 24
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
هێز و ڕێز بەرگی ئەون، پێدەکەنێت بۆ ڕۆژانی ئایندە. 25
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
دەمی بە دانایی دەکاتەوە و فێرکردنەکانی میهرەبانی لەسەر زمانییەتی. 26
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
چاودێری هاتوچۆی ماڵومنداڵەکەی دەکات، نانی تەمبەڵی ناخوات. 27
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
منداڵەکانی هەڵدەستن و خۆزگەی پێ دەخوازن، مێردەکەشی ستایشی دەکات: 28
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
«زۆر ژن خانەدان بوونە، بەڵام تۆ لە سەرووی هەموویانی.» 29
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
شۆخ و شەنگی فریودەرە و جوانی پووچە، بەڵام ئەو ئافرەتەی لە یەزدان بترسێت، ستایش دەکرێت. 30
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
ڕەنجی شانی خۆی پێ بدەن و با کردەوەکانی لەبەر دەروازەکانی شاردا ستایشی بکەن. 31
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.

< پەندەکانی سلێمان 31 >