پەندەکانی سلێمان 19

1 هەژارێک ڕێگای تەواوەتی گرتبێت باشترە لەوەی زمان خوار و گێلە.

Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.

2 دڵگەرمی بەبێ زانیاری باش نییە و ئەوەی پەلە بە پێیەکانی بکات بە هەڵەدا دەچێت.

De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.

3 مرۆڤ بە گێلایەتییەکەی ڕێگای خۆی وێران دەکات، کەچی دڵی لە دژی یەزدان هەڵدەچێت.

Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.

4 دەوڵەمەندیێتی برادەری زۆر پەیدا دەکات، بەڵام هەژار برادەرەکەشی لێی جیا بووەتەوە.

Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.

5 شایەتی درۆزن بێ سزا نابێت، ئەوەی درۆ پەخش دەکات دەرباز نابێت.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.

6 زۆر کەس هەوڵی بەدەستهێنانی ڕەزامەندی میر دەدەن، هەمووش دۆستی پیاوی بەخشندەن.

Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.

7 پیاو هەژار بێت براکانی خۆشی ڕقیان لێی دەبێتەوە، لەوەش زیاتر هاوڕێیەکانی لێی دوور دەکەونەوە! بە پاڕانەوەکانی دوایان دەکەوێت، بەڵام بێ سوودە.

Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.

8 ئەوەی دانایی دەست بکەوێت خۆی خۆشدەوێت، ئەوەی بایەخ بە تێگەیشتن بدات چاکە دەدۆزێتەوە.

Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.

9 شایەتی درۆزن بێ سزا نابێت، ئەوەی درۆ پەخش بکات لەناودەچێت.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.

10 گێل خۆشگوزەرانیی لێ ناوەشێتەوە، لەوەش زیاتر دەسەڵاتداربوونی کۆیلە بەسەر میرانەوە.

Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.

11 وریایی مرۆڤ تووڕەبوونی خاودەکاتەوە، شانازیشی لێبوردنە لە یاخیبوون.

Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.

12 هەڵچوونی پاشا وەک نەڕەی شێرە، بەڵام ڕەزامەندییەکەی وەک شەونمە بەسەر گیاوە.

Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.

13 کوڕی گێل ماڵوێرانی باوکیەتی، ناکۆکی ژنیش دڵۆپەکردنی بەردەوامە.

Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.

14 ماڵ و سامان میراتی باوکانە، بەڵام ژنی وریا لەلایەن یەزدانەوەیە.

Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.

15 تەمبەڵی خەوی قووڵ دەهێنێت، کەسی سست برسی دەبێت.

Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.

16 ئەوەی ڕاسپاردە بپارێزێت گیانی خۆی دەپارێزێت، بەڵام ئەوەی بە سووکی بڕوانێتە ڕێگای خۆی لەناودەچێت.

Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.

17 ئەوەی بەزەیی بە هەژاردا بێتەوە قەرز بە یەزدان دەدات، ئەویش پاداشتی چاکەکەی دەداتەوە.

Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.

18 کوڕەکەت تەمبێ بکە ئەوەندەی ئومێدی تێدایە، مەبە هۆکاری مردنی.

Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.

19 ئەوەی زۆر تووڕە بێت بەرگەی ئەنجامەکەی دەگرێت، چونکە ئەگەر جارێک فریای بکەویت دەبێت دووبارەی بکەیتەوە.

Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.

20 گوێ لە ڕاوێژ بگرە و تەمبێکردن وەربگرە، بۆ ئەوەی دانا بیت لە دواڕۆژت.

Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.

21 مرۆڤ پلانی زۆری لە دڵدایە، بەڵام تەنها ڕاوێژی یەزدان دەچەسپێت.

Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.

22 ئارەزووی مرۆڤ لە خۆشەویستی نەگۆڕە، هەژار لە پیاوی درۆزن باشترە.

Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.

23 لەخواترسی بۆ ژیانە، بە تێری دەنوێت و خراپە بەسەری ناکاتەوە.

Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.

24 تەمبەڵ دەست دەخاتە ناو قاپ، تەنانەت بۆ دەمیشی نابات.

Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.

25 لە گاڵتەجاڕ بدە و ساویلکە ژیر دەبێت، تێگەیشتوو سەرزەنشت بکە زانیاری تێدەگات.

Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.

26 ئەوەی باوکی تاڵان بکات و دایکی دەربکات، کوڕێکە مایەی شەرمەزاری و ڕیسوایی.

Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.

27 ڕۆڵە، ئەگەر وازت لە گوێگرتن لە ڕاوێژ هێنا، لە وتەکانی زانیاری گومڕا دەبیت.

Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.

28 شایەتی دڵڕەش گاڵتە بە دادپەروەری دەکات، دەمی بەدکارانیش تاوان قووت دەدات.

Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.

29 سزا بۆ گاڵتەجاڕەکان ئامادەکراوە، لێدانیش بۆ پشتی گێلەکان.

Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.