پەیدابوون 47

1 یوسف چوو و بە فیرعەونی گوت: «باوکم و براکانم، بە ڕانە مەڕ و مانگایان و هەرچی هەیانە، لە خاکی کەنعانەوە هاتوون، ئێستا ئەوان لە خاکی گۆشەنن.»

Atunci Iosif a venit şi i-a povestit lui Faraon şi a spus: Tatăl meu şi fraţii mei şi turmele lor şi cirezile lor şi tot ce au ei, au ieşit din ţara lui Canaan; şi, iată, ei sunt în ţinutul Gosen.

2 لەنێو براکانی پێنج پیاوی برد و لەبەردەم فیرعەون ڕایگرتن.

Şi a luat pe câţiva dintre fraţii săi, cinci bărbaţi, şi i-a prezentat înaintea lui Faraon.

3 فیرعەونیش لە براکانی پرسی: «کارتان چییە؟» ئەوانیش بە فیرعەونیان گوت: «خزمەتکارانت شوانی مەڕن، خۆشمان و باوباپیرانیشمان.»

Şi Faraon a spus fraţilor lui: Care este ocupaţia voastră? Iar ei i-au spus lui Faraon: Servitorii tăi sunt păstori, deopotrivă noi şi părinţii noştri.

4 هەروەها بە فیرعەونیان گوت: «هاتووین بۆ ئەوەی ماوەیەک لەم خاکە نیشتەجێ بین، چونکە لەوەڕگا نەماوە بۆ مەڕەکانی خزمەتکارانت، لەبەر ئەوەی قاتوقڕییەکە لە خاکی کەنعان سەختە، ئێستاش ڕێگا بدە با خزمەتکارانت لە خاکی گۆشەن نیشتەجێ بن.»

Ei i-au mai spus lui Faraon: Noi am venit pentru a locui temporar în ţară; fiindcă servitorii tăi nu au păşune pentru turmele lor, pentru că foametea este aspră în ţara lui Canaan; acum de aceea, te rugăm, lasă pe servitorii tăi să locuiască în ţinutul Gosen.

5 فیرعەون لەگەڵ یوسف قسەی کرد و پێی گوت: «باوکت و براکانت هاتوون بۆ لای تۆ.

Şi Faraon i-a vorbit lui Iosif, spunând: Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine;

6 خاکی میسر لەبەردەمتە، باوکت و براکانت لە باشترین خاک نیشتەجێ بکە. با لە خاکی گۆشەن نیشتەجێ بن. ئەگەر زانیشت لەنێویان کەسانی بە توانا هەیە، ئەوا بیانکە بە سەرکاری ئەو ماڵاتەی هی خۆمن.»

Ţara Egiptului este înaintea ta; în cea mai bună parte a ţării aşază pe tatăl tău şi pe fraţii tăi să locuiască; în ţinutul Gosen să locuiască; şi dacă tu cunoşti pe unii bărbaţi capabili printre ei, atunci pune-i conducători peste vitele mele.

7 ئینجا یوسف یاقوبی باوکی هێنایە ژوورەوە و بە فیرعەونی ناساند. یاقوبیش داوای بەرەکەتی بۆ فیرعەون کرد.

Şi Iosif a adus pe Iacob, tatăl său, şi l-a pus înaintea lui Faraon; şi Iacob a binecuvântat pe Faraon.

8 فیرعەون بە یاقوبی گوت: «تەمەنت چەند ساڵە؟»

Şi Faraon i-a spus lui Iacob: Câte sunt zilele anilor vieţii tale?

9 یاقوبیش بە فیرعەونی گوت: «سەد و سی ساڵە گەڕۆکم. تەمەنم کەم و سەخت بووە، هێشتا تەمەنم تەمەنی گەڕۆکی باوباپیرانمی تێنەپەڕاندووە.»

Şi Iacob i-a spus lui Faraon: Zilele anilor călătoriei mele sunt o sută treizeci de ani; puţine şi rele au fost zilele anilor vieţii mele şi nu au ajuns la zilele anilor vieţii părinţilor mei în zilele călătoriei lor.

10 ئیتر یاقوب داوای بەرەکەتی بۆ فیرعەون کرد و لەلای فیرعەون هاتە دەرەوە.

Şi Iacob a binecuvântat pe Faraon şi a ieşit dinaintea lui Faraon.

11 ئینجا یوسف بەپێی فەرمانی فیرعەون باوکی و براکانی لە خاکی میسر نیشتەجێ کرد و لە باشترین زەوی لە خاکی میسر، کە دەکاتە خاکی ڕەعمسێس، موڵکی پێدان.

Şi Iosif a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi şi le-a dat o stăpânire în ţara Egiptului, în cea mai bună parte a ţării, în ţinutul Ramses, aşa cum Faraon poruncise.

12 هەروەها یوسف خۆراکی بۆ باوک و براکانی و هەموو ماڵی باوکیشی بەپێی ژمارەی منداڵەکانیان دابین کرد.

Şi Iosif a hrănit pe tatăl său şi pe fraţii săi şi toată casa tatălui său, cu pâine, conform cu familiile lor.

13 لە هەموو خاکەکەدا نان نەبوو، چونکە قاتوقڕییەکە زۆر سەخت بوو. خاکی میسر و کەنعان بەهۆی قاتوقڕییەکەوە لە کەڵک کەوتبوون.

Şi nu era pâine în toată ţara, pentru că foametea era foarte aspră, aşa că toată ţara Egiptului şi toată ţara lui Canaan leşina din cauza foametei.

14 یوسف هەموو ئەو زیوەی کۆکردەوە کە خەڵکی میسر و کەنعان گەنمیان پێ دەکڕی. ئینجا زیوەکەی هێنایە ماڵی فیرعەون.

Şi Iosif a adunat toţi banii care s-au găsit în ţara Egiptului şi în ţara lui Canaan, pentru grânele pe care le-au cumpărat; şi Iosif a adus banii în casa lui Faraon.

15 کاتێک کە زیو لە خاکی میسر و لە خاکی کەنعان نەما، هەموو میسرییەکان هاتنە لای یوسف و گوتیان: «نانمان بۆ پێبدە! بۆچی لەبەردەمت بمرین؟ زیوەکان تەواو بوو.»

Şi când s-au terminat banii din ţara Egiptului şi din ţara lui Canaan, toţi egiptenii au venit la Iosif şi au spus: Dă-ne pâine, pentru ce să murim în faţa ta? Pentru că banii s-au terminat.

16 یوسفیش پێی گوتن: «ئەگەر زیو تەواو بووە، ماڵاتەکانتان بهێنن. لە جیاتی ماڵاتەکانتان، نانتان دەدەمێ.»

Şi Iosif a spus: Daţi vitele voastre; şi vă voi da pentru vitele voastre, dacă banii s-au terminat.

17 ئینجا ماڵاتەکانیان بۆ یوسف هێنا. ئەویش لە بەرامبەر ئەسپ، مەڕ، بزن، چێڵ و گوێدرێژەکانیان نانی پێدان. ئیتر بە درێژایی ئەو ساڵە لە بەرامبەر هەموو ماڵاتەکانیان نانی دان.

Şi au adus vitele lor la Iosif; şi Iosif le-a dat pâine în schimb pentru cai şi pentru turme şi pentru vitele cirezilor şi pentru măgari; şi i-a hrănit pe ei cu pâine pentru toate vitele lor în acel an.

18 کە ئەو ساڵە تەواو بوو، بۆ ساڵی دووەم هاتنەوە بۆ لای و پێیان گوت: «لە گەورەمانی ناشارینەوە زیوەکانمان تەواو بوون، ماڵاتەکانیشمان لەلای گەورەمانە، ئیتر هیچ لەپێش گەورەمان نەماوە تەنها لەشمان و زەوییەکەمان نەبێت.

Când acel an s-a terminat, ei au venit la el în al doilea an şi i-au spus: Noi nu vom ascunde aceasta faţă de domnul nostru, cum că banii noştri s-au terminat; domnul nostru are de asemenea cirezile noastre de vite; nu este nimic rămas înaintea domnului nostru decât trupurile noastre şi pământurile noastre;

19 بۆچی خۆمان و زەوییەکەشمان لەپێش چاوت بمرین؟ بە نان خۆمان و زەوییەکەمان بکڕە، ئیتر خۆمان و زەوییەکەشمان دەبینە کۆیلەی فیرعەون. تۆویشمان بدەرێ بۆ ئەوەی بژین و نەمرین، با زەوییەکەشمان نەبێتە چۆڵەوانی.»

Pentru ce să murim înaintea ochilor tăi, deopotrivă noi şi ţara noastră? Cumpără-ne pe noi şi pământul nostru pentru pâine şi noi şi pământul nostru vom fi servitori lui Faraon; şi dă-ne sămânţă, ca noi să trăim şi să nu murim, ca ţara să nu fie pustiită.

20 یوسفیش هەموو خاکی میسری بۆ فیرعەون کڕی. خەڵکی میسر تەواوی کێڵگەکانیان فرۆشت، لەبەر ئەوەی قاتوقڕییەکە زۆر سەخت بوو لەسەریان. ئیتر خاکەکە بووە هی فیرعەون.

Şi Iosif a cumpărat toată ţara Egiptului pentru Faraon; fiindcă egiptenii au vândut, fiecare bărbat câmpul său, pentru că îi cuprinsese foametea; aşa că ţara a devenit a lui Faraon.

21 یوسف خەڵکەکەشی لەم سەری میسرەوە هەتا ئەو سەری کردە کۆیلە.

Şi cât despre popor, i-a mutat în cetăţi de la un capăt al graniţelor Egiptului chiar până la celălalt capăt al lui.

22 تەنها زەوی کاهینەکانی نەکڕی، چونکە کاهینەکان لەلایەن فیرعەونەوە بەشە خۆراکیان هەبوو، ئیتر بەشە خۆراکەکەی خۆیان دەخوارد کە فیرعەون دەیدانێ. لەبەر ئەوە زەوییەکەی خۆیان نەفرۆشت.

Numai pământul preoţilor nu l-a cumpărat; fiindcă preoţii aveau o porţie atribuită lor de Faraon şi mâncau porţia lor pe care Faraon le-a dat-o; din această cauză nu şi-au vândut pământurile.

23 ئینجا یوسف بە خەڵکەکەی گوت: «ئێستا کە خۆتان و زەوییەکەتانم بۆ فیرعەون کڕیوە، ئەوە تۆو، بڕۆن و لە زەوی بیچێنن.

Atunci Iosif a spus poporului: Iată, v-am cumpărat astăzi pe voi şi pământul vostru pentru Faraon; iată, aici este sămânţă pentru voi şi veţi semăna pământul.

24 بەڵام لە کاتی خەرماندا پێنج یەکی خەرمانەکەتان دەدەنە فیرعەون. چوار بەشەکەی دیکە بۆ خۆتان دەبێت، بۆ بنەتۆ و بۆ خۆراکی خۆتان و ئەوانەی لە ماڵەکانتانن و بۆ خۆراکی منداڵەکانتان.»

Şi se va întâmpla la timpul roadelor, că voi veţi da a cincea parte lui Faraon şi patru părţi vor fi ale voastre, pentru sămânţa câmpului şi pentru mâncarea voastră şi pentru cei ai caselor voastre şi pentru mâncare pentru micuţii voştri.

25 ئەوانیش گوتیان: «تۆ ئێمەت بە زیندوویی هێشتەوە. ئەگەر گەورەمان لێمان ڕازی بێت، ئێمە کۆیلەی فیرعەونین.»

Iar ei au spus: Tu ai salvat vieţile noastre; să găsim har înaintea ochilor domnului meu şi vom fi servitorii lui Faraon.

26 ئیتر یوسف ئەمەی لەسەر خاکی میسر کردە یاسا، کە هەتا ئەمڕۆش پێنج یەکی بەرهەمی کشتوکاڵ بۆ فیرعەونە. ئەم یاسایە تەنها زەوی کاهینەکانی نەگرتەوە، چونکە نەبووە هی فیرعەون.

Şi Iosif a făcut aceasta o lege peste ţara Egiptului până în această zi, că Faraon va avea a cincea parte; cu excepţia numai a pământului preoţilor, care nu a devenit al lui Faraon.

27 نەوەی ئیسرائیل لە خاکی میسر لە ناوچەی گۆشەن نیشتەجێ بوون. لەوێ بوونە خاوەن موڵک و گەشەیان کرد، زۆریش زیادیان کرد.

Şi Israel a locuit în ţara Egiptului, în ţinutul Gosen; şi aveau stăpâniri acolo şi au crescut şi s-au înmulţit peste măsură.

28 یاقوب حەڤدە ساڵ لە خاکی میسر ژیانی بردە سەر. هەموو تەمەنی یاقوب بووە سەد و چل و حەوت ساڵ.

Şi Iacob a trăit în ţara Egiptului şaptesprezece ani, aşa că toate zilele vieţii lui Iacob au fost o sută patruzeci şi şapte de ani.

29 کە کاتی مردنی ئیسرائیل نزیک بووەوە، یوسفی کوڕی بانگکرد و پێی گوت: «ئەگەر جێی ڕەزامەندیتم ئەوا دەستت بخەرە ژێر ڕانمەوە و چاکە و وەفاداریم لەگەڵ بکە، لە میسر مەمنێژە،

Şi s-au apropiat zilele lui Israel ca să moară; şi a chemat pe fiul său, Iosif, şi i-a spus: Dacă eu acum am găsit har înaintea ochilor tăi, pune-ţi, te rog, mâna sub coapsa mea şi lucrează cu bunăvoinţă şi credincioşie faţă de mine; nu mă îngropa, te rog, în Egipt,

30 بەڵکو کاتێک لەگەڵ باوباپیرانم ڕادەکشێم، لە میسرەوە هەڵمبگرە و لە گۆڕستانی ئەواندا بمنێژە.» ئەمیش گوتی: «داواکارییەکەت جێبەجێ دەکەم.»

Ci mă voi culca cu părinţii mei şi tu mă vei duce din Egipt şi mă vei îngropa în locul lor de îngropare. Iar el a spus: Voi face precum ai spus.

31 ئەویش پێی گوت: «سوێندم بۆ بخۆ.» یوسفیش سوێندی بۆ خوارد. ئیسرائیلیش لەسەر قەرەوێڵەکەی کڕنۆشی برد.

Iar el a spus: Jură-mi. Şi el i-a jurat. Şi Israel s-a aplecat pe capul patului.