Soakas 21
1 LEUM GOD El leumi nunak lun sie tokosra, oana ke El oakiya fahsr lun soko infacl.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Sahp kom nunku mu ma nukewa kom oru uh suwohs, tuh esam lah LEUM GOD El tuni nunak lun insiom.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Oru ma suwohs ac pwaye; ma inge mwe akenganye LEUM GOD yohk liki ma kom ac kisakunang nu sel.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Mwet koluk uh kolyuk ke nunak filing ac inse fulat. Ma inge koluk.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Motkwala akwoye orekma lom, na ac fah yolyak ma oan yurum; kom fin orekma sulaklak, ac fah tiana sun enenu lom.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Mwe kasrup kom eis ke inkanek kutasrik ac sa na in wanginla, tusruktu ac kol kom nu ke misa meet liki ac wanginla.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Mwet koluk uh ac fah kunausyukla ke sulallal lalos sifacna; elos srunga oru ma suwohs.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Mwet oru ma koluk elos fahsr ke inkanek kih; a mwet wangin mwata elos oru ma suwohs.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Ac wo in muta fin mangon lohm uh, liki in muta in lohm uh wi sie mutan torkaskas.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Mwet koluk elos kena oru ma koluk pacl nukewa; wangin pakomuta lalos nu sin mwet.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Ke pacl se kaiyuk sie mwet inse fulat, na sie mwet sulalkung el ac ku in eis etauk kac. Sie mwet lalmwetmet el eis etauk ke ma lutiyuk el.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 God, su suwoswoslana, El etu ma orek in lohm sin mwet koluk, ac El ac fah eisalosyang nu ke ongoiya.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Kom fin srangesr lohng pang lun mwet sukasrup ke elos suk kasru, na ke kom ac pang in suk kasru, ac fah tia pac lohngyuk kom.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Sie mwet fin mulat sum, na sie mwe sang in lukma ac ku in akmisyella.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Pacl ma orekla sie nununku suwohs, mwet wo uh insewowo, a mwet koluk elos toasrla.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Misa soano kutena mwet su tafongla liki inkanek lun etauk.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 El su sisla mani yohk nu ke mwe kasrup, wain ac mongo yuyu, ac fah tiana kasrup.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Mwet koluk sifacna use nu faclos mwe keok ma elos srike in oru nu sin mwet wo.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Wo in muta yen mwesis liki in muta yurin sie mutan su lungse torkaskas.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Mwet lalmwetmet uh pus mwe kasrup ac mwe insewowo lalos, a mwet lalfon uh sa na in sisla mani lalos.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Kom in kulang ac suwosna, na ac fah loes moul lom; mwet uh fah akfulatye kom ac oru wo nu sum.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Sie mwet kol lalmwetmet lun un mwet mweun, ku in sruokya sie siti ma karinginyuk sin mwet na watwen, ac kunausla pot ma elos lulalfongi yohk kac.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Kom fin tia lungse sun mwe lokoalok, karinganang ma kom fahk an.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Sie mwet inse fulat el nunku kacl sifacna, ac el filang ac konkin.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Sie mwet alsrangesr su srunga orekma, el sifacna oru elan misa —
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 pwayena ma el nunku pa el suk in pus ma lal. A sie mwet suwoswos el insewowo in sang ac tia sruok.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 LEUM GOD El srunga mwe kisa lun mwet koluk, yokna elos fin oru ke nunak koluk lalos.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Kas lun sie mwet loh kikiap fah tia lulalfongiyuk, a kas lun sie mwet su nunkala mau wo fah lohngyuk.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Mwet suwoswos elos okak in etu lalos; mwet koluk uh tia sruhk etu a elos kwafelos mwet in liye mu elos etu.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Wangin sripen lalmwetmet, etauk, ku liyaten lun mwet, fin lain LEUM GOD.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Kom ku in akoela horse puspis nu ke mweun, tusruktu LEUM GOD pa ac sot kutangla.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
