< 시편 127 >
1 (솔로몬의 시. 곧 성전에 올라가는 노래) 여호와께서 집을 세우지 아니하시면 세우는 자의 수고가 헛되며 여호와께서 성을 지키지 아니하시면 파숫군의 경성함이 허사로다
O cântare a treptelor, pentru Solomon. Dacă nu zidește DOMNUL casa, în zadar muncesc cei ce o zidesc; dacă nu păzește DOMNUL cetatea, în zadar veghează paznicul.
2 너희가 일찌기 일어나고 늦게 누우며 수고의 떡을 먹음이 헛되도다 그러므로 여호와께서 그 사랑하시는 자에게는 잠을 주시는도다
Este deșert pentru voi a vă scula devreme, a sta până târziu, a mânca pâinea întristărilor, pentru că el dă somn preaiubitului său.
3 자식은 여호와의 주신 기업이요 태의 열매는 그의 상급이로다
Iată, copiii sunt o moștenire de la DOMNUL și rodul pântecelui este răsplata sa.
4 젊은 자의 자식은 장사의 수중의 화살 같으니
Ca săgețile în mâna viteazului, astfel sunt copiii tinereții.
5 이것이 그 전통에 가득한 자는 복되도다 저희가 성문에서 그 원수와 말할 때에 수치를 당치 아니하리로다
Ferice de omul care își umple tolba cu ei, ei nu se vor rușina ci vor vorbi cu dușmanii la poartă.