< 에스더 8 >
1 당일에 아하수에로왕이 유다인의 대적 하만의 집을 왕후 에스더에게 주니라 에스더가 모르드개는 자기에게 어떻게 관계됨을 왕께 고한고로 모르드개가 왕의 앞에 나아오니
Amo esoga, hina bagade Segesisi da hina bagade uda Esedama, Yu ilia ha lai dunu Ha: ima: ne ea gagui liligi huluane Eseda igili i. Eseda da hina bagade Segesisima amane adoi, “Modigai da na sosogo fi dunu.” Amalalu, Segesisi da Modigai ea odagia sia: ma: ne logo doasi.
2 왕이 하만에게 거둔 반지를 빼어 모르드개에게 준지라 에스더가 모르드개로 하만의 집을 주관하게 하니라
Hina bagade da ea lobo sogo gasisalasu amo duga: le, (e da amo musa: Ha: ima: nema i, be bu samogei) Modigaima i. Eseda da Modigaima, Ha: ima: ne ea musa: gagui liligi amo ouligima: ne sia: i.
3 에스더가 다시 왕의 앞에서 말씀하며 왕의 발 아래 엎드려 아각 사람 하만이 유다인을 해하려 한 악한 꾀를 제하기를 울며 구하니
Amalalu, Eseda da hina bagade ema bu adole ba: i. E da ea emo gadenene gala: la sa: ili, dinana ha: giwane amane sia: i, “Hina bagade! Ninia ha lai dunu, Ha: ima: ne (A: iga: ge egaga fi dunu) da Yu dunu fi huluane medole legemusa: ilegei. Be ea wadela: i ilegesu, di hedofama!”
4 왕이 에스더를 향하여 금홀을 내어미는지라 에스더가 일어나 왕의 앞에 서서
Hina bagade da ea galiamo gouliga hamoi amo ema disiagaiba: le, Eseda da wa: legadole, amane sia: i,
5 가로되 `왕이 만일 즐겨하시며 내가 왕의 목전에 은혜를 입었고 또 왕이 이 일을 선히 여기시며 나를 기쁘게 보실진대 조서를 내리사 아각 사람 함므다다의 아들 하만이 왕의 각 도에 있는 유다인을 멸하려고 꾀하고 쓴 조서를 취소하소서
“Hina bagade noga: idafa! Di da hanai galea, amola di da nama asigi galea, di da Ha: ima: ne ea wadela: i sia: i ilegei amo hedofama. Ha: ima: ne (Ha: mida: ida egefe amola A: iga: ge egaga fi dunu) e da Yu dunu huluanedafa dia fifi asi ganodini esalebe, amo medole legemusa: sia: i.
6 내가 어찌 내 민족의 화 당함을 참아 보며 내 친척의 멸망함을 참아 보리이까?'
Ilia da na fi dunu amola na sosogo fi huluane medole legei ba: sea, na da adi hamoma: bela: ?”
7 아하수에로왕이 왕후 에스더와 유다인 모르드개에게 이르되 `하만이 유다인을 살해하려 하므로 나무에 달렸고 내가 그 집으로 에스더에게 주었으니
Amalalu, hina bagade Segesisi da hina bagade uda Eseda amola Yu dunu Modigai elama amane sia: i, “Hodoma! Ha: ima: ne da Yu dunu medole legemusa: ilegeiba: le, na da e fuga: ma: ne hegoa: nesi dagoi. Amola ea liligi gagui amo na da Eseda ema i dagoi.
8 너희는 왕의 명의로 유다인에게 조서를 뜻대로 쓰고 왕의 반지로 인을 칠지어다 왕의 이름을 쓰고 왕의 반지로 인친 조서는 누구든지 취소할 수 없음이니라'
Be sia: da Besia hina bagade ea dioba: le sia: i, amola amo sia: dedei da hina bagade ea lobo sosoga gasisalasu amoga bu hamoi, amo sia: afadenemu da hamedei. Be alia hanaiga, Yu dunuma meloa dedene imunu da defea. Ali da na dioba: le dedenanu, na lobo sogoga gasisalasu amoga bu hamoma.”
9 그때 시완월 곧 삼월 이십 삼일에 왕의 서기관이 소집되고 무릇 모르드개의 시키는 대로 조서를 써서 인도로부터 구스까지의 일백 이십 칠도 유다인과 대신과 방백과 관원에게 전할새 각 도의 문자와 각 민족의 방언과 유다인의 문자와 방언대로 쓰되
Amo hou da eso 23 amola oubi osoda (Sifane oubi) amoga ba: i. Modigai da hina bagade ea sia: dedesu dunu ema misa: ne sia: si, ili da ea sia: amo eagene ouligisu amola hina dunu fifi asi gala 127 soge amo da Inidia sogega asili Suda: ne amoga doaga: i, ilima iasima: ne, meloa dedema: ne sia: i. Amo sia: da fifi asi gala hihi ilia sia: defele dedene, amola Yu dunu ilia sia: defele dedene ilima iasima: ne sia: i.
10 아하수에로 왕의 명의로 쓰고 왕의 반지로 인을 치고 그 조서를 역졸들에게 부쳐 전하게 하니 저희는 왕궁에서 길러서 왕의 일에 쓰는 준마를 타는 자들이라
Modigai da sia: beba: le, ilia da hina bagade Segesisi ea dioba: le dedei, amola Modigai da dedei amoga hina bagade ea lobo sogo gasisalasu amoga bu hamoi. Dunu eno ilia da hina bagade ea hehenasu bagade dawa: hosi, amo da: iya fila heda: le, amo meloa dedei fifi asi gala huluane ilima sagola asi.
11 조서에는 왕이 여러 고을에 있는 유다인에게 허락하여 저희로 함께 모여 스스로 생명을 보호하여 각 도의 백성 중 세력을 가지고 저희를 치려하는 자와 그 처자를 죽이고 도륙하고 진멸하고 그 재산을 탈취하게 하되
Meloa dedei da hina bagade da Yu dunu moilai huluane ganodini esala, ilia bu gegemu logo doasi dagoi sia: i. Ilia bu gegemusa: , momagema: ne sia: i. Dadi gagui dunu da adi fifi asi gala amo ganodini ilima doagala: sea, ilia da amo dunuma bu gegene, amo dunu, uda amola mano fane lelegele, ilia liligi huluane lamu da defea, meloa da agoane dedei.
12 아하수에로 왕의 각 도에서 아달월 곧 십이월 십 삼일 하루 동안에 하게 하였고
Meloa dedei da amo hou Besia fifi asi gala huluane amo ganodini, eso13amola oubi fago (A: ida oubi) amoga ba: mu. Amo esoga, Ha: ima: ne da musa: Yu dunu huluane fuga: ma: ne sia: i.
13 이 조서 초본을 각 도에 전하고 각 민족에게 반포하고 유다인으로 예비하였다가 그 날에 대적에게 원수를 갚게 한지라
Amo meloa dedei ilia da sema gaheabolo hamoi sia: i. Amola Yu dunu ilia gegemusa: noga: le momagema: ne, dunu huluanedafa amo nabimu da defea, ilia sia: i. Amasea, ilia da ilima ha lai bu dabema: ne, logo da doasi dagoi sia: i.
14 왕의 명이 심히 급하매 역졸이 왕의 일에 쓰는 준마를 타고 빨리 나가고 그 조서가 도성 수산에도 반포되니라
Hina bagade da sia: beba: le, dunu da hosi da: iya fila heda: le, amo meloa dedei iasima: ne hehenai. Moilai bai Susa amola, amo ganodini ilia da amo sia: dunu huluane nabima: ne olelei.
15 모르드개가 푸르고 흰 조복을 입고 큰 금면류관을 쓰고 자색 가는 베 겉옷을 입고 왕의 앞에서 나오니 수산성이 즐거이 부르며 기뻐하고
Modigai da abula noga: idafa salalu, amola habuga gouliga hamoi figili, hina bagade ea diasu fisili, gadili asi. Amalalu, Susa moilai bai bagade amo ganodini, dunu ilia nodone bagade haia: fusu.
16 유다인에게는 영광과 즐거움과 기쁨과 존귀함이 있는지라
Yu dunu da hahawane bagade ba: i. Ilia da beda: i hou fisili, denesi dagoi.
17 왕의 조명이 이르는 각 도, 각 읍에서 유다인이 즐기고 기뻐하여 잔치를 베풀고 그 날로 경절을 삼으니 본토 백성이 유다인을 두려워하여 유다인 되는 자가 많더라
Moilai huluane amola fifi asi gala huluane amo ganodini, ilia da hina bagade ea sia: dedei amo nababeba: le, Yu dunu da hahawane helefisu amola lolo nasu hamoi. Amola dunu eno mogili da Yu dunu ilima beda: iba: le, ilia fidafa fisili, bu Yu dunu fi ilima gilisi.