Luka 24
1 Manyata sana ligono lya kwanza lya juma, bhahidili kumakaburi bhaletili manukato ambagho bhajhele bhaghaandele.
Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
2 Bhalibhwene liganga libelendusibhu patali ni likaburi.
Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
3 Bhakajhingila mugati, lakini bhaghubhwene lepi mb'ele bhwa Bwana Yesu.
Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
4 Jhatokili kwamba, wakati bhachanganyikibhu kuhusu e'le ghafla, bhanu bhabhele bhajhemili pagati pa bhene bhafwalili mavazi gha kulangala.
În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
5 Bhadala bhamemili hofu ni kujhinamisya nyuso sya bhene pasi, bhakabhajobhela bhadala, “Kwandajha kiki mukandonda jha ajhe hai miongoni mwa bhafu?
Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
6 Ajhelepi apa, ila afufuiki! Mukhombokayi kyaajobhi ni muenga bho ajhe ni muenga Galilaya,
El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
7 Ajobhili kujha Mwana ghwa Adamu lazima abhosibhwajhi mu mabhoko gha bhanu bhenye dhambi ni kusulubisibhwa, ni ligono lya tatu, afufukajhi kabhele.”
spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
8 Bhadala bhalabhakakhomboka malobhi gha muene,
Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
9 ni kubhujha kuhoma kumakaburi ni kubhajobhela mambo agha ghoha bhala kumi na moja ni bhangi bhoha.
s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
10 Basi Maria Magdalena, Joana, Maria mabhu ghwa Yakobo, ni bhadala bhangi pamonga nabhu bhakahomesya taarifa e'se kwa mitume.
Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
11 Lakini ujumbe obho bhwabhonekene kama mzaha tu kwa mitume, na bhebhaamini lepi bhadala bhala.
Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
12 Hata hivyo Petro ajhumuiki, ni kujumba kulota kulikaburi, ni kuhongolela mgati abhuene sanda jhiene. Petro kisha akabhoka akalota kunyumba kwa muene, ni kustaajabu kiki kyakikahomili.
Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
13 Na langayi, bhabhele miongoni mwa bhene bhajhele bhilota ligono leluelu mu kijiji kimonga kyakikutibhwa Emmau, ambakyo kyajhele maili sitini kuhoma Yerusalemu.
Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
14 Bhajadiliene bhene kwa bhene kuhusu mambo ghaghatokili.
Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
15 Jhatokili kwamba, wakati bhijadiliana ni kukota na maswali, Yesu akahegelela karibu akaambatana nabhu.
În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 Lakini mihu gha bhene ghazuilibhu kummanya muene.
Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
17 Yesu akabhajobhela, “Kiki ambakyo muenga bhabhele mkilongelela wakati mwigenda?” Bhakajhema pala bhakajha bhibhonekana ni huzuni.
El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
18 Mmonga bhabhi, lihina lya muene Cleopa, an'jibili, “Je bhebhe ghwe munu pekee apa Yerusalemu ambajhe amanyilepi mambo ghaghatokili okhu magono agha?”
Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
19 Yesu akabhajobhela, “Mambo ghaloki?” Bhakan'jibu, “Mambo kuhusu Yesu Mnazareti, ambajhe ajhele nabii, muweza mu matendo ni malobhi mbele sya K'yara ni bhanu bhoha.
El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
20 Ni jinsi ambavyo bhabhaha bha makuhani ni bhalongosi bha jhotu kyampisili kuhukumibhwa kifo ni kun'sulubisya.
și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
21 Lakini twatumaini kujha muene ndo jhaibeta kubhebheka huru Israeli. Ena, patali ni agha ghoha, henu ndo ligono lya tatu kuhomela mambo agha ghatokili.
Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
22 Lakini kabhele, baadhi jha bhadala kuhoma mu likundi lya tete bhatusyangese, baada jha kujha kulikaburi lubhuliku.
De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
23 Bho bhaudulili mbele ghwa muene, bhakahida, bhakajobha kwamba bhabhuene kabhele maono gha malaika bhabhajobhili kwamba muomi.
și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
24 Baadhi jha bhagosi ambabho bhajhele pamonga natu bhalotili ku likaburi, ni kukolela ni kama vile bhadala kyabhajobhili. Lakini bhambwene lepi muene.”
Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
25 Yesu akabhajobhela, “Muenga bhanu bhajinga na bhenye mioyo mizito gha kuamini ghoha ambagho manabii bhajobhili!
El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
26 Je jhajhelepi lazima Yesu kuteseka kwa mambo agha, ni kujhingila mu utukufu bhwa muene?”
Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
27 Kisha kujhandila kuhoma kwa Musa ni manabii bhoha, Yesu abhatafsiriri mambo ghaghakamhusu muene mu maandiku ghoha.
Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
28 Bhobhakaribili kijiji khela, okhu kwa bhaloteghe, Yesu akabhomba kana kwamba ijhendelela palongolo.
Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
29 Lakini bhandasimisi, bhakajobha, “Tamayi pamonga ni tete, maana jhilotela kimihi ni ligono kama limaliki.” Hivyo Yesu akajhingila kulota kutama nabhu.
Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
30 Jhatokili kwamba, wakati atamili nabhu kulya, atolili n'kate abhubariki, ni kuumetula, akabhapela.
După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
31 Kisha mihu gha bhene ghafungulibhu, bhakammanya, na abhokili ghafla palongolo pa mihu gha bhene.
Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
32 Bhakajobhesana bhene kwa bhene, “Hivyo mioyo ghya jhotu ghyikajhelepi mu mioyo ghya jhotu, wakati ilongela natu munjela, wakati atufungutili maandiku?”
Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
33 Bhakajhinuka lisaa leluelu nikukerebhuka Yerusalemu. Bhakabhakolela bhala kumi na moja bhakibhongeniye pamonga, nibhala bhabhajhe pamonga nabhu.
Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
34 Bhakajobha, “Bwana afufuiki kweli kweli, na an'tokili Simoni.”
spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
35 Hivyo bhakabhajobhela mambo ghaghatokili mu njela ni namna Yesu kyaadhihirishibhu kwa bhene mukuumetula n'kate.
Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
36 Wakati bhilongela mambo agha, Yesu muene ajhemili pagati pa bhene ni kubhajobhela, “Amani jhijhelayi kwa muenga.”
Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
37 Lakini bhatilili ni kujhingilibhwa ni hofu, na bhafikiriri kujha bhabhwene roho.
Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
38 Yesu akabhajobhela, kwa ndajhakiki mwifadhaika? kwa ndajhakiki maswali ghijhinuka mu mioyo ghya jhomu?
El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
39 Mulangayi mabhoko ghangu ni magolo ghangu, kwamba ni nene ne muene. Munigusayi na mulolayi kwa mana roho ijhelepi ni nyama ni mafupa, kama kyamukanibhona nene kujha nafu.”
Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
40 Bho amali kujobha naha, akabhalasya mabhoko gha muene ni magolo gha muene.
După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 Bhabhakona ni furaha jhajhichanganyikene ni kutokuakiniana ni kustaajabu, Yesu akabhajobhela, “Je mujhe ni khenu kyokyoha kya kulya?”
Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
42 Bhakampela kipandi kya somba jhaanyanyibhu.
I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
43 Yesu akakitola, ni kukilya mbele jha bhene.
El le-a luat și a mâncat în fața lor.
44 Akabhajobhela, “Bhonijhele namu, nabhajobhili kujha ghoha ghaghalembibhu musheria sya Musa ni manabii ni Zaburi lazima ghatimilikayi.”
El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
45 Kisha akafungula akili sya bhene, kwamba bhabhwesiajhi kughajhelebhwa maandiku.
Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
46 Akabhajobhela, “Kwamba jhilembibhu, Kristu lazima atesekayi, ni kufufuka kabhele kuhoma kwa bhafu ligono lya tatu.
Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
47 Ni toba ni msamaha bhwa dhambi lazima ihubiribhwayi kwa lihina lya muene kwa mataifa ghoha, kujhandila kuhomela Yerusalemu.
iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
48 Muenga mashahidi bha mambo agha.
Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49 Langayi nikabhapelekela ahadi jha Dadi jhangu juu jha muenga. Lakini mulendayi apa jijini, mpaka pamwibeta kufwatikibhwa nghofu kuhoma kunani.
Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
50 Kisha Yesu abhalonguisi kwibhala mpaka pabhakaribili Bethania. Ajhinuili mabhoko gha muene kunani, ni kubhabariki.
I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
51 Jhatokili kwamba, wakati ikabhabariki, abhalekili ni kup'endibhwa kunani kulotela kumbinguni.
În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
52 Basi bhakamwabudu, ni kukerebhuka Yerusalemu ni furaha mbaha.
Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
53 Bhajhendelili kujha mu lihekalu, bhikambariki K'yara.
și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
