< Matendo ya Mitume 23 >

1 Paulo akabhalanga moja kwa moja bhanu bha baraza ni kujobha, “Bhalongobhangu, niishi mbele sya K'yaara kwa dhamira sinofu hadi naha lelu.”
Pavel, uitându-se cu stăruință la consiliu, a zis: “Fraților, până astăzi am trăit înaintea lui Dumnezeu cu toată conștiința împăcată”.
2 Kuhani mbaha Anania akabhaamuru bhala bhabhajhemili karibu nakhu bhan'tobhayi kinywa kya muene.
Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să îl lovească peste gură.
3 Ndipo Paulo akan'jobhela, “K'yara ibetakutobha bhebhe, ukuta bhwa bhubakibhu chokaa. Utamili ukanihukumu kwa sheria, nabhi wiamuru nitobhibhwayi kinyume kya sheria?”
Atunci Pavel i-a zis: “Dumnezeu te va lovi, zid albit! Stai tu să mă judeci după lege și poruncești să fiu lovit contrar legii?”
4 Bhala bhabhajhemili karibu ni muene bhakajobha, “Ivi naha ndo kya ukandigha kuhani mbaha ghwa K'yara?”
Cei ce stăteau de față ziceau: “Voi defăimați pe marele preot al lui Dumnezeu?”
5 Paulo akajobha, “bhalongobhangu, nene namanyilepi kujha ojho ndo kuhani mbaha. Kwa kujha jhilembibhu wibetalepi kulongela vibaya panani pa mtawala wa bhanu bha jhobhi.”
Pavel a zis: “Nu știam, fraților, că este mare preot. Căci este scris: “Să nu vorbești de rău despre un conducător al poporului tău”.”
6 Paulo bho abhuene jha kujha upande umonga bhwa baraza ni Masadukayo ni bhangi Mafarisayo, akakuesya sauti ni kujobha, “bhalongobhangu nene na Mfarisayo, mwana ghwa Mfarisayo. Kwa ndabha ejhu nitegemela kwa ujasiri ufufuo bhwa bhafu bhanihukumibhwa nabhu.”
Dar Pavel, văzând că o parte erau saduchei, iar cealaltă farisei, a strigat în consiliu: “Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Cu privire la speranța și la învierea morților sunt judecat!”
7 Bho aghajobhi agha, malumbano mabhaha ghatokili baina jha Mafarisayo ni Masadukayo, ni mkutano bhwagawanyiki.
După ce a spus acestea, s-a iscat o ceartă între farisei și saduchei, și mulțimea s-a dezbinat.
8 Kwani Masadukayo bhijobha ujhelepi ufufuo, malaika bhwala ijhelepi roho, ila Mafarisayo bhijobha agha ghoha ghajhele.
Căci saducheii spuneau că nu există nici înviere, nici înger, nici duh; dar fariseii mărturisesc toate acestea.
9 Ghasia mbaha jhikatokela ni baadhi jha bhaandishi bhabhajhele lubhafu lwa Mafarisayo bhakajhema ni kujadili, bhakajobha, “tubhwelepi kyokyoh dhidi jha munu ojho. Bhuli kama roho au malaika alongili nabhu?”
S-a stârnit o mare zarvă și unii dintre cărturarii din partea fariseilor s-au ridicat în picioare și se certau, zicând: “Noi nu găsim nimic rău în omul acesta. Dar dacă un duh sau un înger i-a vorbit, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu!”
10 Wakati kuhomili hoja mbaha, mbaha ghwa majeshi atilili kujha Paulo ngaalalulibhu fipandi fipandi na bhene, hivyo akaamuru bhanajeshi bhaselelayi pasi ni kuntola kwa nghofu kuhoma kwa bhajumbe bha baraza, ni kundeta mu ngome.
Când s-a iscat o mare ceartă, comandantul, temându-se ca Pavel să nu fie sfâșiat de ei, a poruncit ostașilor să se coboare, să-l ia cu forța dintre ei și să-l ducă în cazarmă.
11 Kiru kyakyafwatili Bwana ajhemili karibu ni muene ni kujobha, “Usitili, kwa ndabha unishuhudili katika Yerusalemu, hivyo kabhele wibetakupisya ushahidi ku Roma.”
În noaptea următoare, Domnul a stat lângă el și i-a zis: “Înveselește-te, Pavel, căci, după cum ai mărturisit despre Mine la Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și la Roma.”
12 Bho kubhalele, baadhi jha Bhayahudi bhabhombi liagano ni kukuta laana panani pa bhene: bhajobhi kujha bhibetalepi kulya wala kunywa kyokyoha mpaka pabhibetakun'koma Paulo.
Când s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au unit și s-au legat cu un blestem, zicând că nu vor mânca și nu vor bea nimic până ce nu vor omorî pe Pavel.
13 Kwajhele ni bhanu zaidi jha arobaini ambabho bhabhombili njama ejhe.
Erau mai mult de patruzeci de persoane care făcuseră această conspirație.
14 Bhakalota kwa bhabhaha bha makuhani ni bhaseya ni kujobha, “Tukibhekili twebhene mu laana mbaha, tusili kyokyoha mpaka patwibetakun'koma Paulo.
Ei au venit la preoții cei mai de seamă și la bătrâni și au zis: “Ne-am legat sub un mare blestem să nu gustăm nimic până nu-l vom ucide pe Pavel.
15 Hivyo henu, baraza lin'jobhelayi jemedari mbaha andetayi kwa muenga, kana kwamba mwiamura kesi jha muene kwa usahihi. Kwa tete tujhe tayari kun'koma kabla jha kuhida apa.”
Acum, deci, voi, împreună cu consiliul, informați comandantul că mâine trebuie să vi-l aducă la voi, ca și cum ați avea de gând să judecați mai exact cazul lui. Noi suntem gata să-l omorâm înainte de a se apropia.”
16 Lakini muana wa dada jhake ni Paulo apeliki kujha kujhe ni njama, akalota akajhingila mugati mu ngome ni kun'jobhela Paulo.
Dar fiul surorii lui Pavel a auzit că stau la pândă, a venit și a intrat în cazarmă și a anunțat pe Pavel.
17 Paulo akan'kuta akida mmonga ni kujobha, “N'tolayi n'songolo ojho kwa jemedari; ndabha ajhe ni lilobhi lya kun'jobhela.”
Pavel a chemat pe unul dintre centurioni și a zis: “Duceți-l pe acest tânăr la comandant, căci are ceva să-i spună.”
18 Basi akida akan'tola n'songolo jhola akandongosya kwa jemedari mbaha akan'jobhela, “Paulo jhola mfungwa anikutili alondeghe nikuletelayi n'songolo ojho kwa bhebhe. Ajhe ni lilobhi lya kujobhela.”
L-a luat, l-a dus la comandant și i-a zis: “Pavel, prizonierul, m-a chemat și m-a rugat să-ți aduc pe acest tânăr. El are ceva să-ți spună”.
19 Jemedali mbaha jhola akan'kamula kwa kun'kota, “Khenu gani wilonda kun'jobhela?”
Comandantul l-a luat de mână și, ducându-se la o parte, l-a întrebat în particular: “Ce ai să-mi spui?”
20 Kijana jhola akajobha “Bhayahudi bhajobhene kukusoka undetayi Paulo kilabhu ku baraza ili kana kwamba bhilonda kukabha habari sya muene kwa usahihi nesu.
Și a zis: “Iudeii au căzut de acord să te roage să aduci mâine pe Pavel la sfat, ca și cum ar fi vrut să se intereseze mai bine de el.
21 Basi bhebhe usijhedekeli kwandabha bhanu zaidi jha arobaini bhakamvizila. Bhakikhongili kw laana, bhasili wala kunywa hadi pabhibetakun'koma. Hata henu bhajhe tayari, bhil'endela kibali kuhoma kwa bhebhe.”
De aceea, nu le ceda, pentru că îl pândesc mai mult de patruzeci de oameni care s-au legat cu un blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu-l vor ucide. Acum sunt gata, așteptând promisiunea din partea ta.”
22 Basi jhola jemedari mbaha akandeka n'songolo akilotelayi, baada jha kundaghisya, “usin'jobheli munu jhejhioha kujobha unijobhili agha.”
Și comandantul a lăsat pe tânăr să plece, și i-a zis: “Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri.”
23 Akabhakuta maakida bhabhele akajobha bhatayarisiajhi askari mia mbili kulota Kaisaria ni askari bhakwela farasi sabini, ni bhabhajhe ni migoha mia mbili, mwibetakubhoka zamu jha tatu pakilu.
A chemat la el doi dintre centurioni și le-a zis: “Pregătiți două sute de ostași, ca să meargă până la Cezareea, cu șaptezeci de călăreți și două sute de oameni înarmați cu sulițe, la ceasul al treilea din noapte”.
24 Akabhajobhela kubheka bhanyama tayari ambaye Paulo ibetakun'tumila ni kun'tola salama kwa Feliki Gavana.
Le-a cerut să pună la dispoziție niște călăreți, ca să-l urce pe Pavel pe unul dintre ei și să-l ducă în siguranță la Felix, guvernatorul.
25 Akajhendika barua kwa namna ejhe,
Și a scris o scrisoare astfel: “Și a scris o scrisoare ca aceasta:
26 Klaudio Lisia kwa Liwali mtukufu Feliki, salamu.
“Claudius Lysias către cel mai bun guvernator Felix: “Salutări.
27 Munu ojho akamuili kwa bhayahudi bhakajha karibu kun'koma, ndipo nikalota pamonga ni kikosi kya askari nikamwokola, bhonikabhili habari kujha muene raia ghwa kirumi.
“Omul acesta a fost prins de iudei și era pe cale să fie omorât de ei, când am venit cu ostașii și l-am salvat, aflând că este roman.
28 Nilondeghe kumanya kwandayakiki bhan'takili, efyo nampelili mu baraza.
Dorind să aflu cauza pentru care îl acuzau, l-am adus jos la consiliul lor.
29 Nikabhona kwamba atakilibhu kwandabha jha maswali gha sheria jha bhene wala atakilibhu lepi lilobhi lyolyoha lya kustahili kukomibhwa wala kukongeka.
Am găsit că era acuzat în legătură cu chestiuni legate de legea lor, dar nu era acuzat de nimic vrednic de moarte sau de închisoare.
30 Kisha jhamanyikene kwa nene kujha ijhe njama dhidi jha muene, ivyo kwa haraka nikandaghisya kwa bhebhe, ni kubhalaghisya bhabhakan'shtaki kabhele bhaletayi mashataka dhidi jha muene mbele jha bhebhe. Bhakalaghana.”
Când mi s-a spus că iudeii îl pândesc, l-am trimis imediat la voi, însărcinându-i și pe acuzatorii lui să aducă înaintea voastră acuzațiile lor împotriva lui. Rămas bun!”
31 Basi askari bhala bhakatii amri: bhakan'tola Paulo bhakandeta hadi Antipatri pakilu.
Soldații au luat pe Pavel și, după porunca lor, l-au dus noaptea la Antipatris.
32 Ligono lyalyakesili, maaskari bhingi bhakabhateka bhala bhakwela farasi bhalotayi pamonga ni muene na bhene bhakakerebhuka ku ngome.
Dar a doua zi au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la cazarmă.
33 Ni bhakwela farasi bhobhafikili Kaisaria, ni kumpela liwali barua jhela, bhakambeka Paulo palongolo pa muene.
Când au ajuns la Cezareea și au predat scrisoarea guvernatorului, i-au prezentat și lui Pavel.
34 Ni muene liwali bho ajhisomili barua, an'kotili Paulo ahomili lijimbo leleku; bhoamanyili jha kujha ni munu ghwa Kilikia,
După ce a citit-o, guvernatorul a întrebat din ce provincie este. Când a înțeles că era din Cilicia, a spus:
35 akajobha, “Nibetakup'eleka bhebhe pabhibetakuhida bhala bhabhakutakili, “akamuru abhekibhwayi pa ikulu jha Herode.
“Te voi asculta pe deplin când vor sosi și acuzatorii tăi”. El a poruncit să fie ținut în palatul lui Irod.

< Matendo ya Mitume 23 >