Matendo ya Mitume 16
1 Paulo kabhele bho ahidili Derbe ni Litra; na langayi, pala pajhe ni mwanafunzi jhaakutibhweghe Timotheo, ndo kijana jhaahogoliki ni mabhu ghwa Kiyahudi ambajhe ndo muumini ni dadi munu ndo mgiriki.
A venit la Derbe și la Listra; și iată că era acolo un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar tatăl său era grec.
2 Bhanu bha listra ni Ikonia bhan'shuhudili kinofu.
Frații care erau la Listra și la Iconiu au dat o mărturie bună despre el.
3 Paulo andondeghe ili asafiriajhi nakhu, hiyo akantola ni kun'tahiri kwa ndabha jhe bhammanyili kujha dadimuni ndo Mgiriki.
Pavel a vrut ca el să meargă cu el; l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele părți, căci toți știau că tatăl lui era grec.
4 Bho bhilota bhap'elili ku miji nikuhomesya malaghisu ku makanisa ili kughatii malaghisu aghu ghalembibhu ni mitume ni bhasee okhu Yerusalemu.
Pe când mergeau prin cetăți, le transmiteau decretele pe care trebuiau să le respecte și care fuseseră rânduite de apostolii și de bătrânii care erau la Ierusalim.
5 Efyo makanisa ghaimarishibhu mu imani ni bhabhaamini bhajhongesiki kwa idadi khila ligono.
Astfel, adunările se întăreau în credință și se înmulțeau în fiecare zi.
6 Paulo ni bhajhinu bha kalota firigia ni Galatia kwani Roho ghwa K'yara abhabesili kuhubiri lilobhi okhu ku lijimbo lya Asia.
După ce au străbătut ținutul Frigiei și al Galatiei, Duhul Sfânt le-a interzis să vorbească în Asia.
7 Bho bhakaribili Misia, bhajaribu kulota Bithinia, lakini Roho ghwa Yesu abhabesili.
După ce au ajuns vizavi de Mysia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul Sfânt nu le-a permis.
8 Kwa hiyo bhakapeta Misi bhakajhida mpaka mji bhwa Troa.
Trecând de Mysia, au coborât la Troa.
9 Maono ghan'tokili Paulo pakilu, bhajheleni munu ghwa Makedonia ajhemili, akan'kuta ni kujobha, “Muhidayi mutulaidilayi choni Makedonia.”
O viziune i-a apărut lui Pavel în timpul nopții. Era un om din Macedonia care stătea în picioare, îl implora și îi spunea: “Treci în Macedonia și ajută-ne”.
10 Paulo bho abhwene maono, mara tukakia ndala kulota Makedonia akimanya kujhe K'yara atukutili kulota kubhahubilila injili.
După ce a văzut viziunea, imediat am căutat să mergem în Macedonia, ajungând la concluzia că Domnul ne-a chemat să le vestim Vestea cea Bună.
11 Hivyo twabhokili kuhoma Troa twalotili moja kwa moja Samothrake, ni ligono lyalafwatili twafikili mji bhwa Neapoli.
Așadar, pornind din Troa, am pornit din Troa, am făcut drum drept spre Samotracia, iar a doua zi spre Neapolis;
12 Kuhoma apu tukalota Filipi ambaghyo ndo moja ghya mji bhwa Makedonia, mji muhimu mu wilaya ni utawala bhwa Kirumi ni kutama magono kadhaa.
și de acolo spre Filipi, care este un oraș din Macedonia, cel mai important din district, o colonie romană. Am stat câteva zile în acest oraș.
13 Ligono lya sabato twalotili kwibhala kulango kwa njela jha kiholo sehemu ambajho tudhanieghe kubeta kujha ni mahali pa kubhombela maombi. Twatamili pasi ni kulongela ni bhamama bhabhahidi pamonga.
În ziua de Sabat, ne-am dus în afara cetății, la marginea unui râu, unde am crezut că este un loc de rugăciune, și am luat loc și am vorbit cu femeile care se adunaseră.
14 N'dala mmonga he akutibhweghe Lidia, n'hemelesajhi ghwa zambarau, kuhoma ku mji bhwa Tiatira, jha ikamwabudu K'yara atupelikisi. Bwana anfunguili muoyo bhwa muene ni kubheka maanani malobhi ghaghajobhibhu ni Paulo.
Ne-a ascultat o femeie numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, o femeie care se închina lui Dumnezeu. Domnul i-a deschis inima ca să asculte cele spuse de Pavel.
15 Baada jha kubatisibhwa, atusiili ni kujobha, “Kama munibhwene kujha nene na mwaminifu kwa Bwana, basi nikabhasihi mujhingilayi ni kutama kwa nene.”Atusihili kweli.
După ce ea și familia ei au fost botezate, ne-a rugat, zicând: “Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți.” Așa ne-a convins ea.
16 Ikajha kwamba, bhotwilota mahali pa kus'oka, n'dala mmonga jheajhe ni pepo lya utambuzi abhone ne ni tete. Andetili Bwana ghwa muene faida simehele kwa kubashiri.
Pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâlnit o fată cu duh de ghicitoare, care aducea stăpânilor ei mult câștig prin ghicire.
17 N'dala ojho akan'kesya Paulo pamonga ni tete, akajha ipiga kelele ni kujobha, “Abha bhagosi ndo bhatumishi bha K'yara jha ajhe mbaha, bhabhikabhatangasila muenga habari jha wokovu.”
Urmărindu-ne pe Pavel și pe noi, ea a strigat: “Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care ne vestesc o cale de mântuire!”
18 Abhombi naha kwa magono ghamehele, lakini Paulo akajha adadili ni litendo e'lu, ageuki kunyuma ni kun'jobhela pepo'”Nikuamuru kwa lihina lya Yesu umhokayi mugati mwa muene.” Niliene likabhoka ni kundeka mara moja.
Ea a făcut acest lucru timp de mai multe zile. Dar Pavel, foarte supărat, s-a întors și i-a spus duhului: “Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși din ea!”. A ieșit chiar în acea oră.
19 Mabwana bha muene bho bhabhuene jha kujha tumaini lya faida jha bhene libhokili, bhabhakamuili Paulo ni Sila ni kubhabunisya mu soko mbele jha bhenye mamlaka.
Dar când stăpânii ei au văzut că speranța câștigului lor a dispărut, i-au prins pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață în fața conducătorilor.
20 Bho bhabhafikisi kwa makuhakimu bhakajobha, “Bhagosi abha Bhayahudi na bhisababisya ghasia mbaha mu mji bhwitu.
După ce i-au adus în fața magistraților, aceștia au spus: “Acești oameni, fiind iudei, ne agită cetatea
21 Bhimanyisya mambo ambagho sio sheria tete kughapokela wala kughakesya kama Warumi.”
și susțin obiceiuri pe care nouă, fiind romani, nu ne este îngăduit să le acceptăm sau să le respectăm.”
22 Umati ukabhajhinukila kinyume, Paulo ni Sila, mahakimu bharanuli nghobho sya bhene ni kubhafula ni kuamuru bhatobhibhwayi fiboko.
Mulțimea s-a ridicat împotriva lor, iar magistrații le-au rupt hainele și au poruncit să fie bătuți cu toiege.
23 Baada jha kubhatobha fiboko fimehele, bhakabhasopa mu ligereza ni kuamuru askari bha gereza kubhalenda kinofu.
După ce le-au aplicat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, însărcinând pe temnicer să-i păzească în siguranță.
24 Baada jha kupokela amri ejhu, askari bha gereza abhasopili mu kichumba kya mugati mu gereza ni kubhakonga magolo gha bhene pa sehemu pa bhabhekibhu.
După ce a primit o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară și le-a asigurat picioarele în lanțuri.
25 Bwakati wa kiru kya manane Paulo ni Sila bhakajha bhisoka ni kujhemba nyembu sya kunsifu K'yara, khoni bhafungwa bhangi bhakajha bhipelekesya.
Dar, pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.
26 Ghafla kwatokili litetemeko libhaha ni misingi ghya gereza ghyatikisiki, miliangu ghya gereza ghikadenduka, ni minyororo ghya bhafungwa bhoha jhalegesibhu.
Deodată s-a produs un cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile închisorii; și îndată s-au deschis toate ușile, și toate legăturile tuturor au fost desfăcute.
27 Mlinzi ghwa gereza akajhumuka kuhoma mulogono ni kubhona miliangu ghioha ghya gereza jhidendulibhu; hivyo akatola upanga bhwa muene maana alondeghe kwikoma kwandabha afikilireghe bhafungwa bhoha bhatoniiki.
Temnicerul, fiind trezit din somn și văzând ușile închisorii deschise, și-a scos sabia și era pe punctul de a se sinucide, crezând că prizonierii au scăpat.
28 Lakini Paulo akapiga kelele kwa sauti mbaha, akajobha, “Usikidhuru kwa ndabha twebhoha tujhele mahali apa.
Dar Pavel a strigat cu glas tare: “Nu-ți face rău, căci suntem cu toții aici!”
29 Mlinzi ghwa gereza akas'oka taa siletibhwayi ni kujhingila mugati mu gereza manyata, akajha itetemeka ni kutila akabhabinila Paulo ni Sila,
A chemat lumină, a intrat, a sărit înăuntru, a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Sila,
30 ni kubhapisya nje jha gereza ni kujobha, “Bhaheshimibhwa, niketakiki ili nibhweijhi kuokoka?
i-a scos afară și a zis: “Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”
31 Na bhene bhakan'jobhela, “Umwamini ajhi Bwana Yesu nabhi wibetekuokoka pamonga ni nyumba jha jhobhi.”
Ei au zis: “Credeți în Domnul Isus Hristos și veți fi mântuiți, tu și casa ta.”
32 Bhajobhi lilobhi lya Bwana kwa muene pamonga ni bhanu bhoha bha pa nyumba jha muene.
Ei i-au spus cuvântul Domnului lui și tuturor celor care erau în casa lui.
33 Mlinzi ghwa gereza akabhatola ke'ru khela ni kubhasambisya sehemu sya bhalamele, muene pamonga ni bhanu bha panyumba pa muene. Mara bhakabatisibhwa.
La aceeași oră din noapte, i-a luat și le-a spălat rănile, și îndată s-a botezat el și toată casa lui.
34 Akabhaleta Paulo ni Sila kunyumba jha muene ni kubhatengela kyakulya. Ni muene ajhele ni furaha mbaha pamonga ni bhanu bha panyumba jha muene kwandabha bhamwamini K'yara.
I-a urcat în casa lui, le-a pus mâncare înaintea lor și s-a bucurat foarte mult împreună cu toată casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu.
35 Bho jhilikili pamusi, mahakimu bhatumili ujumbe kwa mlinzi jhola ghwa gereza bhakajobha, “Bharuhusu ajhi bhanu bhala bhalotayi.”
Dar, când s-a făcut ziuă, magistrații au trimis pe sergenți, zicând: “Lasă-i să plece pe oamenii aceia.”
36 Mlinzi ghwa gereza akan'julisha Paulo juu jha malobhi aghu jha kujha, “Mahakimu bhaghisi ujumbe kujha nibharuhusuajhi mulotayi: hivyo mupitayi kwibhala na mulotayi kwa amani.
Temnicerul a raportat aceste cuvinte lui Pavel, zicând: “Magistrații au trimis să te lase să pleci; ieși acum și du-te în pace.”
37 Lakini Paulo akabhajobhela, “Bhatutobhili hadharani, bhanu ambabho ndo Bharumi bila kutuhukumu na bhaamuili kutusopa mu ligereza; halafu henu bhilonda kutupisya kwa siri? Lepi jhibhwesekana lepi, bhene bhahidayi kutupisya mahali apa.”
Dar Pavel le-a zis: “Ne-au bătut în public, fără judecată, niște romani, și ne-au aruncat în temniță! Ne eliberează ei acum în secret? Nu, cu siguranță, ci să vină ei înșiși și să ne scoată afară!”
38 Bhalinzi bhakabhajulisya mahakimu juu jha malobhi aghu, mahakimu bhatilili sana bhobhamanyili kujha Paulo ni Sila ndo Bharumi.
Și sergenții au raportat aceste cuvinte magistraților, care s-au temut când au auzit că erau romani,
39 Mahakimu bhakahida ni kubhasihi bhapitayi, na bhobhabhapisili kwibhala pa gereza, bhabhesokili Paulo ni Sila bhakapita kwibhala kubhoka mu mji obhu.
și au venit și i-au rugat. După ce i-au scos afară, i-au rugat să plece din oraș.
40 Kwa hiyo Paulo ni Sila bhakapita kwibhala pa gereza bhakahida kunyumba jha Lidia. Paulo ni Sila bho bha mbwene ndogo bhabhi bhabhapelimu muoyo ni kisha kubhoka mu mji obhu.
Au ieșit din închisoare și au intrat în casa Lidiei. După ce i-au văzut pe frați, i-au încurajat, apoi au plecat.
