Mateo 24
1 Ri Jesús xel loq pa ri Templo, are tajin kabꞌinik, ri utijoxelabꞌ xeqet rukꞌ xkikꞌut choch ronojel ri ja ri wokowinaq ri Templo.
Și ieșind, Isus a plecat din templu; și discipolii lui au venit la el să îi arate clădirile templului.
2 Ri Jesús xubꞌij chike: ¿La kiwil ronojel we riꞌ? Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, maj jun abꞌaj kakanaj kanoq puꞌwiꞌ jun chik, jeriꞌ rumal cher ronojel katukix na.
Dar Isus le-a spus: Nu vedeți toate acestea? Adevărat vă spun: Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Are xeꞌ ri qꞌij, ri Jesús xtꞌuyiꞌ puꞌwiꞌ ri juyubꞌ Olivos, ri utijoxelabꞌ xoꞌpan rukꞌ xaq pa utukel xkita che: ¿Jampaꞌ kakꞌulmataj we riꞌ xuqujeꞌ jas retal ri petibꞌal la, xuqujeꞌ jas retal ri kꞌisbꞌal rech ri uwachulew? (aiōn g165)
Și pe când ședea el pe muntele Măslinilor, discipolii au venit la el la o parte, zicând: Spune-ne, când vor fi acestea? Și care va fi semnul venirii tale și al sfârșitului lumii? (aiōn g165)
4 Ri Jesús xubꞌij chike: Chichajij iwibꞌ rech maj jachin kixsubꞌuwik.
Și Isus a răspuns și le-a zis: Luați seama să nu vă înșele cineva.
5 E kꞌi kepe na kakikoj ri nubꞌiꞌ kakibꞌij chi aꞌreꞌ e Cristo, sibꞌalaj e kꞌi winaq keꞌkisubꞌ na.
Fiindcă mulți vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; și pe mulți îi vor înșela.
6 Ri ix kita na ri chꞌoꞌj ri kabꞌanik xuqujeꞌ ri chꞌoꞌj ri kachomax ubꞌanik, man kixiꞌj ta kꞌu iwibꞌ, rumal cher choqꞌaqꞌ wi chi kakꞌulmataj we riꞌ, xa kꞌu man are ta waꞌ ri kꞌisbꞌal rech ri uwachulew.
Și veți auzi de războaie și zvonuri de războaie; vedeți să nu fiți tulburați; fiindcă toate trebuie să se întâmple, dar încă nu este sfârșitul.
7 Kachꞌoꞌjin na jun tinimit rukꞌ jun tinimit chik, xuqujeꞌ jun wokaj tinimit rukꞌ jun wokaj tinimit chik. Kape na kabꞌraqan xuqujeꞌ numik pa ronojel ri uwachulew.
Fiindcă se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi foamete și molime și cutremure de pământ în diferite locuri.
8 Are waꞌ ri majibꞌal rech ri qꞌoxom.
Dar toate acestea sunt începutul durerilor.
9 Kixkijach na rech kabꞌan kꞌax chiꞌwe, xuqujeꞌ rech kixkamisaxik, konojel ri kaketzelaj na iwach ri tinimit, xa rumal we in.
Atunci vă vor preda ca să fiți chinuiți și vă vor ucide; și veți fi urâți de toate națiunile din cauza numelui meu.
10 Pa taq ri qꞌij riꞌ e kꞌi kakitzaq na kanoq ri kojonik, e kꞌo chi nikꞌaj keꞌkikꞌayij na ri e kachiꞌl, xuqujeꞌ kaketzelaj na kiwach.
Și atunci mulți vor fi poticniți și se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții.
11 E kꞌi kakijaluj na chi e qꞌalajisal taq utzij ri Dios, kekwin kꞌu na keꞌkiqꞌol nikꞌaj winaq chik.
Și mulți profeți falși se vor ridica și vor înșela pe mulți.
12 Sibꞌalaj nim ri etzelal kabꞌan na rumal riꞌ e kꞌi na man keloqꞌan ta chik.
Și pentru că nelegiuirea va abunda, dragostea celor mai mulți se va răci.
13 Are kꞌu ri ko kakꞌojiꞌk, kakolotaj na pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
Dar cel ce va îndura până la sfârșit, acela va fi salvat.
14 Katzijox na we utz laj taq tzij riꞌ pa taq ronojel ri tinimit rech ri uwachulew, kꞌa te riꞌ kape ri kꞌisbꞌal rech ri uwachulew.
Și această evanghelie a împărăției va fi predicată în toată lumea, pentru mărturie la toate națiunile; și atunci va veni sfârșitul.
15 Xaq jeriꞌ are kiwil ri xaꞌwibꞌal taq jastaq ri kakꞌulmataj pa ri Tyoxalaj kꞌolibꞌal, ri xutzijoj loq ri qꞌalajisal utzij ri Dios, Daniel, are xubꞌij: (Ri kusikꞌij ri uwach ri wuj chuchꞌobꞌo rij we riꞌ).
De aceea când veți vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel, profetul, stând în picioare în locul sfânt, (cine citește să înțeleagă);
16 Ri winaq ri keꞌl pa ri tinimit Judea chaꞌnimaj bꞌik chebꞌoꞌj pa taq ri juyubꞌ.
Atunci, cei din Iudeea, să fugă în munți;
17 Ri kꞌo pa ri ja ri kꞌo puꞌwiꞌ ri rachoch, maqaj chi na bꞌi chukꞌamik jun jastaq pa ri rachoch.
Cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, să ia vreun lucru din casa lui;
18 Ri tajin kachakun cho ri saq, matzalij chukꞌamik ri ratzꞌyaq.
Și nici cel de pe câmp să nu se întoarcă să își ia hainele.
19 Cher ri qꞌij riꞌ sibꞌalaj kꞌax kakiriq na riꞌ yawabꞌ taq ixoqibꞌ xuqujeꞌ ri keꞌkitubꞌisaj kal.
Și vai celor însărcinate și celor ce alăptează în acele zile.
20 Chibꞌana chꞌawem rech ri iwelik bꞌik waral man kakꞌulmataj taj pa taq ri qꞌalaj, xuqujeꞌ man paqꞌij taj rech uxlanem.
Dar rugați-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna sau într-un sabat.
21 Jeriꞌ rumal cher kape na jun nimalaj kꞌaxkꞌolal ri man kꞌulmatajinaq ta wi pa ri uchapleꞌtajibꞌal ri uwachulew, xuqujeꞌ man kꞌulmatajinaq ta wi pa taq we qꞌij kamik, maj chi jun kꞌulmatajik kajunumataj rukꞌ ri kape na.
Fiindcă atunci va fi necaz mare, cum nu a fost de la începutul lumii până acum și nu va mai fi niciodată.
22 Maj jun winaq riꞌ kakꞌasiꞌk che riꞌ we ta mat kakꞌopix ri qꞌij riꞌ, xa kꞌu kumal ke ri e chaꞌtalik kakꞌopix na.
Și dacă acele zile nu ar fi scurtate, nici[o] făptură nu ar fi salvată; dar acele zile vor fi scurtate din cauza celor aleși.
23 We kꞌo jun kubꞌij chiꞌwe: “Chiwilampeꞌ, chi riꞌ kꞌo wi ri Cristo,” o “je laꞌ kꞌo wi,” man kikoj taj re.
Atunci dacă cineva vă va spune: Iată, aici este Cristos, sau acolo; să nu credeți.
24 Jeriꞌ rumal kepe na e kꞌi kakijaluj chi aꞌreꞌ e Cristo xuqujeꞌ kakijaluj chi aꞌreꞌ e qꞌalajisal taq utzij ri Dios, kakibꞌan na nimaꞌq taq etal xuqujeꞌ mayijabꞌal taq jastaq rech keꞌkisubꞌ ri winaq pune are ri e chaꞌtalik.
Fiindcă se vor ridica Cristoși falși și profeți falși și vor arăta semne mari și minuni, încât să înșele, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleși.
25 Qas chichꞌobꞌoꞌ chi nubꞌim chik we jastaq riꞌ chiꞌwe, pune majaꞌ kakꞌulmatajik.
Iată, v-am spus dinainte.
26 Rumal riꞌ, we kabꞌix chiꞌwe: “Chiwilampeꞌ, kꞌo pa ri leꞌaj jawjeꞌ ri maj wi ja,” o wine kabꞌix chiꞌwe “chiwilampeꞌ, kꞌo pa we jun ja riꞌ.” Man kiꞌwila taj xuqujeꞌ man kikoj taj.
De aceea dacă ei vă spun: Iată, este în pustie, nu vă duceți. Iată, este în cămăruțe tainice, nu credeți.
27 Jeriꞌ rumal jetaq ri kubꞌan ri kayapaꞌ ri karepqꞌun chirelibꞌal qꞌij kaqaj pa ri uqajibꞌal qꞌij, jeriꞌ kubꞌan na ri upetibꞌal, ri uKꞌojol ri Achi.
Pentru că așa cum fulgerul vine de la răsărit și strălucește până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului.
28 Jawjeꞌ kꞌo wi ri kaminaq chilaꞌ kerapap wi na ri kꞌuch, are waꞌ kakꞌutuwik chi are kꞌisbꞌal rech ri uwachulew.
Fiindcă oriunde este trupul mort, acolo se vor aduna vulturii.
29 Are kikꞌow ri nimalaj kꞌaxkꞌolal, kachup na ri qꞌij, man kakaꞌy ta chi ri ikꞌ, ketzaq na loq ri chꞌumil xuqujeꞌ kachup na ronojel ri kꞌo cho ri kaj.
Imediat după necazul acelor zile, soarele va fi întunecat și luna nu își va da lumina și stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate;
30 Ri retal ri uKꞌojol ri Achi kaqꞌalajin na cho ri kaj, kakꞌaxir kꞌu na kanimaꞌ konojel ri winaq ri e kꞌo cho ri uwachulew. Kakil na ri uKꞌojol ri Achi kape rukꞌ kwinem xuqujeꞌ juluwem pa ri sutzꞌ ri kꞌo cho ri kaj.
Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului; și atunci, toate semințiile pământului vor jeli și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie;
31 Kuꞌtaq kꞌu na bꞌik ri rangelibꞌ pa ronojel ri uwachulew rech rukꞌ ri roqꞌibꞌal ri suꞌ keꞌkimulij na konojel ri e chaꞌtalik pa ronojel ri uwachulew.
Și va trimite pe îngerii săi cu mare sunet de trâmbiță și vor strânge pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă.
32 Chikꞌama jun inoꞌj chirij ri kubꞌan ri higuera: Are karexar ri uqꞌabꞌ xuqujeꞌ kakꞌiy la ri uxaq, iwetaꞌm chi xqebꞌ loq ri qꞌalaj.
Acum învățați o parabolă a smochinului; când lăstarul lui este încă fraged și dă frunze, știți că vara este aproape.
33 Je xuqujeꞌ are kiwil we jastaq riꞌ, chiwetaꞌmaj chi naqajin loq ri upetibꞌal ri ajawarem rech ri Dios.
Tot așa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, chiar la uși.
34 Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi majaꞌ kixkamik are, kakꞌulmataj ronojel we jastaq riꞌ.
Adevărat vă spun: Această generație nicidecum nu va trece până se vor întâmpla toate acestea.
35 Kasach na uwach ri kaj xuqujeꞌ ri uwachulew, are kꞌu ri nutzij man kasach ta wi uwach.
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
36 Are kꞌu ri qꞌij xuqujeꞌ ri qꞌotaj, maj jun etaꞌmaninaq man ne ketaꞌm taj ri angelibꞌ xuqujeꞌ ri uKꞌojol ri Achi, xane xwi ri Tataxel etaꞌmaninaq we jastaq riꞌ.
Dar, despre acea zi și oră, nu știe nimeni, nici îngerii din cer, ci numai Tatăl meu.
37 Ri upetibꞌal ri uKꞌojol ri Achi kajunumataj rukꞌ ri xkꞌulmataj rukꞌ ri Noé.
Și așa cum au fost zilele lui Noe, tot așa va fi și venirea Fiului omului.
38 Rumal cher are majaꞌ kuriq ri qꞌij rech ri nimalaj jabꞌ ri winaq kewaꞌik, kequmunik, kekꞌuliꞌ xuqujeꞌ kakiya kibꞌ pa taq kꞌulanem kꞌa xopan na ri qꞌij are xok ri pa ri arca.
Fiindcă, așa cum a fost în zilele dinainte de potop, mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă,
39 Man xketaꞌmaj ta wi ri kakꞌulmatajik kꞌa xopan na ri qꞌij ri xqaj ri nimalaj jabꞌ xukꞌam bꞌik konojel ri winaq. Jeriꞌ kakꞌulmataj na pa ri upetibꞌal ri uKꞌojol ri Achi.
Și nu au știut, până când a venit potopul și i-a luat pe toți; așa va fi și venirea Fiului omului.
40 Kechakun na kebꞌ achyabꞌ cho ri saq, ri jun kakꞌam na bꞌik, ri jun katzaq na kanoq.
Atunci, doi vor fi la câmp; unul va fi luat și celălalt lăsat.
41 E kebꞌ ixoqibꞌ kekeꞌn na junam, ri jun kakꞌam na bꞌik, ri jun chik katzaq na kanoq.
Două femei vor măcina la moară; una va fi luată și cealaltă lăsată.
42 Rumal bꞌa riꞌ, chisukꞌumaj iwibꞌ, rumal man iwetaꞌm taj jampaꞌ ri upetibꞌal ri Ajawxel.
Vegheați așadar, pentru că nu știți în ce oră vine Domnul vostru.
43 Chichomaj we riꞌ: We ri ajchoqꞌe ri ja retaꞌm jas qꞌotaj kok ri elaqꞌom pa ri ja, kakꞌaskꞌat riꞌ rech man kuya ta bꞌe che ri elaqꞌom kok pa ri ja.
Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să îi fie spartă casa.
44 Rumal riꞌ rajawaxik kikowij, rumal cher ri uKꞌojol ri Achi kapetik are man iwayeꞌm ta apanoq.
Din această cauză fiți și voi pregătiți, pentru că la o astfel de oră la care nu vă gândiți, vine Fiul omului.
45 Ri ajchak ri sukꞌ ranimaꞌ, kꞌo retaꞌmabꞌal, are waꞌ ri yaꞌtal kan bꞌe che karil ronojel ri jastaq xuqujeꞌ kuya kiwa ri ajchakibꞌ pa ri qꞌotaj rech waꞌim.
Atunci cine este robul credincios și înțelept, pe care l-a pus domnul său peste casa lui, ca să le dea mâncarea la timp?
46 Utz rech we kulriqitaj rumal ri rajaw tajin kubꞌan apanoq ri uchak.
Binecuvântat este acel rob, pe care domnul său, când vine, îl va găsi făcând astfel.
47 Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi ri patrón kukoj na ri patanijel riꞌ che chajil rech ronojel ri ujastaq.
Adevărat vă spun că îl va face stăpân peste toate averile sale.
48 Jas kakꞌulmataj riꞌ we ri ajchak kubꞌij pa ranimaꞌ: “Kabꞌeyetaj riꞌ ri wajaw,”
Dar dacă acel rob rău va spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină;
49 kꞌa te riꞌ kuchapleꞌj kichꞌayik ri e rachiꞌl xuqujeꞌ kuchapleꞌj waꞌim xuqujeꞌ qꞌabꞌarik kukꞌ ri qꞌabꞌarelabꞌ.
Și va începe să îi bată pe părtașii de robie și să mănânce și să bea cu bețivii;
50 Pa ri qꞌij ri man uchomam ta apanoq, pa ri qꞌotaj ri man uchomam ta apanoq, katzalij loq ri rajaw.
Domnul acelui rob va veni într-o zi când el nu se așteaptă la aceasta și la o oră pe care nu o știe,
51 Ri patrón kubꞌan na kꞌax che ri ajchak xuqujeꞌ kuqꞌat na tzij puꞌwiꞌ kukꞌ e kawach taq winaq. Chilaꞌ kꞌo wi na oqꞌej xuqujeꞌ qutꞌutꞌem ware.
Și îl va tăia în două și îi va rândui partea cu fățarnicii; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
The World is Destroyed by Water
