Lucas 21
1 Ri Jesús xuꞌkaꞌyej ri qꞌinomabꞌ are tajin kakiya ri kisipanik pa taq ri kꞌolibꞌal rech pa ri Templo rech ri Dios.
Kum su ujtat ăm sus Isus u văzut pă ominj găzdašj kum bagă banj ăm škatulă kari are ăm Hram.
2 Xril xuqujeꞌ jun mebꞌa malkaꞌn ixoq ri xuya kebꞌ qꞌana pwaq pa ri kꞌolibꞌal rech ri sipanik.
Jăl u văzutu isto aša pă mujere vădojă kum u pus ăm nontru doj mišj banj dăm aržjint.
3 Xaq jeriꞌ xubꞌij: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi we mebꞌa malkaꞌn ixoq riꞌ, are nim ri usipanik xuya chkiwach konojel ri winaq.
Isus u zăs: “Ju vă zăk anume, kă asta sărakă vădojă anume u dat maj mult dăm toc jej.
4 Konojel ri winaq xkiya jubꞌiqꞌ che ri kꞌo kukꞌ, are kꞌu we mebꞌaꞌ ixoq riꞌ xuya ronojel ri urajil tzuqbꞌal ribꞌ.
Adišje? Daje kă toc alci or dat dobrovoljni prilog lu Dimizov dăm aje šje ave mult kănd mujere u dat dăm sărăšijă šă kutotu šje ave dă kust.”
5 E kꞌo kꞌu jujun chike ri utijoxelabꞌ ri Jesús, tajin kakitzijoj rij ri Templo rech ri Dios, chi sibꞌalaj jeꞌl kakaꞌyik rumal ri jeꞌl taq abꞌaj ri kojtal che, xuqujeꞌ ronojel ri sipanik ri e kꞌo chupam ri e tzujtal che ri Dios, are kꞌu ri Jesús xubꞌij chike:
Kănd učenici svite dă Hram, šă zăšje kă ave măndri mar petri, šă are ukrasalit ku ukrasur kari ur dat ominji alu Dimizov, Isus u zăs:
6 Kuꞌriqa na qꞌij chi ronojel waꞌ we kiwilo riꞌ kewulix na, maj jun abꞌaj kakanaj kan puꞌwiꞌ jun abꞌaj chik.
“A dă ešće stvarur la šje vă ujtăc aku, zuva u vinji, kănd njiš una petră no rămănje ajiše una pă alta. Jelji ur fi toći vărljići žos.”
7 Xkibꞌij kꞌu che: Ajtij, ¿jampaꞌ kꞌu kakꞌulmataj we riꞌ, xuqujeꞌ jas retal chi xa jubꞌiqꞌ chik karaj kakꞌulmatajik?
Jej lor ăntribat pă jăl: “Učitelju kănd u fi aje? Šă šefălj znakuvur ur fi kari ur zăšji kănd u fi?”
8 Ri Jesús xubꞌij chike: Qas chichajij iwibꞌ, man kiya ta iwibꞌ pa menkꞌetixik, rumal cher e kꞌi winaq kepe na, kakikoj ri nubꞌiꞌ xuqujeꞌ kakibꞌij: In in Mesías, xnaqajir loq ri qꞌotaj. Man kiꞌtereneꞌj ta kꞌu ri winaq riꞌ.
Jăl u zăs: “Ujtăcăvă să nu fijec zăbunjic. Multă lumi ur vinji ăm numilje amnjov šă ur zăšji: ‘Ju mes Mesija’, šă ‘Vreme ăj apropi.’ Ali nu băgăc sama la jej.
9 Man kixiꞌj ta iwibꞌ are kito chi kꞌo chꞌoꞌj kakꞌulmatajik xuqujeꞌ jastaq ri kekꞌexkꞌobꞌik, rumal choqꞌaqꞌ wi chi kape na waꞌ we riꞌ nabꞌe, xa kꞌu man are ta kꞌisbꞌal rech ri uwachulew.
Šă kănd auzăc dă tabărur šă dă nemirur nu fijec frikoš, kă ešće događajur trăbă să fijă elši ali kraj no vinji aša pă friš.”
10 Kꞌa te riꞌ xubꞌij: Kechꞌoꞌjin na tinimit kukꞌ tinimit xuqujeꞌ e wok tinimit kukꞌ taq e wok taq tinimit.
Jăl isto aša lju zăs: “Nacija sur boruli protiv dă nacija, šă kraljevstva protiv dă kraljevstva.
11 Kape na nimalaj taq kabꞌraqan, numik, xuqujeꞌ yabꞌil pa ronojel ri tinimit rech uwachulew, xuqujeꞌ kakꞌulmataj na xibꞌibꞌal taq kꞌutbꞌal cho ri kaj.
Šă u fi potresur pă različită lokur isto ka šă fome šă kugur. Šă pă nor ur fi frikoši stvarur dă văzut šă urăći znakur.
12 Xa kꞌu nabꞌe kakibꞌan na kꞌax chiꞌwe, kixkichap na xuqujeꞌ kixkikꞌam na bꞌik pa taq ri Sinagoga xuqujeꞌ kixkikoj na pa cheꞌ rumal rech ri uqꞌalajisaxik ri nubꞌiꞌ, kixkikꞌam na bꞌik chikiwach e taqanel xuqujeꞌ e qꞌatal taq tzij.
Ali majnti dă šje u fi kutotu asta, šă vor apuka. Jej vur adušji ăm sinagogur la sud šă vor băga ăm čemicur. Jej vur trăje la kraljur šă la alci vladar daje kă ščec učenici amej.
13 Xaq jeriꞌ kayaꞌtaj na bꞌe rech kiniqꞌalajisaj chikiwach.
Kutotu asta vu da šansă să svedočulec.
14 Naꞌtaj chiꞌwe chi man rajawaxik taj kichomaj bꞌik rij jas kibꞌan chutoꞌik iwibꞌ.
Ali nu vă brigalec šje ac zăšji ăm nenći dă obrană.
15 Rumal in kinya iwetaꞌmabꞌal xuqujeꞌ ri tzij ri kitzalibꞌej uwach ri ikꞌulel rech man kakiriq taj jas kakibꞌan chutzalixik uwach ri itzij, xuqujeꞌ man kekwin taj kakikoj kꞌaꞌmabꞌal pa ibꞌe.
Kă ju voj da ăm vreme firi šă mărđuljijă ăm aje meră dă njime no puće să să obranalaskă dă aje, ili să să bată protiv dă aje.
16 Kabꞌan na bꞌanoj tzij chiꞌwij kumal ri iꞌtat, iꞌwachalal, xuqujeꞌ ri uqꞌabꞌ taq alaxik iwukꞌ, kekamisax kꞌu na jujun chiꞌwe.
Šă voj vic fi izdalic, da čak šă dă la roditelji avoštri šă dă la frac šă dă la njam, urtašj, šă orikic dăm voj ur fi amurăc.
17 Konojel ri winaq cho ri uwachulew kixketzelaj na rumal rech ri nubꞌiꞌ.
Toc vor mărzăli daje kă ščec učenici amej.
18 Pune jeriꞌ xa ta ne jun iwiꞌ katzaq na.
Tot njiš unu păr dă pă kapičilje avoštri nu vu piri.
19 We ko kixtakꞌiꞌ pa ri ikojobꞌal, kixkolotaj na.
Šă dăkă nu odustanalec vic kăpăta kust dă erikeš.”
20 Xa kꞌu chiwetaꞌmaj chi xqeteqobꞌ loq ri kꞌaxkꞌolal are kiwil ri tinimit Jerusalén sutital rij kumal ri ajchꞌoꞌjabꞌ.
Isus spunje: “Voj vic viđe Jeruzalem opkolulit dă kătănj, atunšje voj ac šći kă u fi uništen.
21 Che ri qꞌij riꞌ, ri winaq ri e kꞌo pa ri tinimit Judea chaꞌnimaj bꞌik pa taq ri juyubꞌ, xuqujeꞌ ri e kꞌo pa ri tinimit Jerusalén, cheꞌ la bꞌik chilaꞌ, ri e kꞌo xuqujeꞌ cho ri saq, metzalij loq pa ri tinimit.
Atunšje eje ăm regija Judeja trăbă să skepi ăm planinur, eje kari kustă ăm varuš trăbă să fugă dă akulo šă heje păm satur să nu mergă ăm varuš.
22 Are waꞌ ri qꞌotaj rech ri qꞌatoj tzij, jawjeꞌ ri kakꞌulmataj wi ronojel ri tzꞌibꞌatalik.
Kă ăm elje zălji dă osvetă kutotu stvarurlje dăm Kenvija svăntă sur umplje.
23 ¡Kꞌax rech ri yawabꞌ ixoq, xuqujeꞌ ri tajin kutubꞌisaj ral pa taq ri qꞌij riꞌ! Jeriꞌ rumal nimalaj kꞌaxkꞌolal kape cho ri uwachulew, xuqujeꞌ kꞌaxkꞌolal puꞌwiꞌ we tinimit riꞌ.
Jao alu elje kari ăs gărjonji ili rănješći pă căcă kupij ăm zăljilje kă bjeda šă mirgu protiv dă eje ominj u fi mari!
24 E kꞌo winaq kekamisax na chi sakꞌibꞌal, xuqujeꞌ e kꞌo kekꞌam na bꞌik, ri winaq ri man aꞌj Israel taj kakibꞌan na kꞌax chike ri winaq aꞌj Jerusalén, kꞌa katzꞌaqat na ri qꞌij ri bꞌiꞌtal loq.
Orikic ur muri pă špica dă mač šă ostali ur fi zarobulic ăntră mulći nacijur. Jeruzalem u fi kălkat dă la ominji kari nus židovi păn šje nu lji trešji vreme dă vladalală.”
25 Kakꞌexkꞌobꞌ na le qꞌij, le ikꞌ xuqujeꞌ le e chꞌumil. Ri winaq ri keꞌl pa taq ri tinimit kakꞌaxkꞌobꞌ na kanimaꞌ, xuqujeꞌ kemayijan na rumal ri uchꞌuꞌjarem ri plo.
Isus spunje: “Akulo ur fi znakur, pă sori, lună šă pă šćevilje, šă ominji pă pămănt ur fi ăm mari nevoljur, dă graju mari dă valovur.
26 Kekam na konojel ri winaq che xibꞌin ibꞌ, rumal cher kabꞌirirex na ronojel le uwach le kaj.
Sufljičilje ominjilor lu lăsa dă frikă dă ha šje tek u vinji pă svet kă silurlje dăm nor sur zdrănšjina.
27 Kꞌa te riꞌ kakil kꞌu na ri upetibꞌal ri uKꞌojol ri Achi pa jun sutzꞌ, rukꞌ kwinem xuqujeꞌ juluwem.
Šă atunšje jej ur svedočuli kă ju am vinjit Fišjoru Omuluj pă oblak ku mari pučeri šă ku slavă.
28 Are kuchapleꞌj kꞌulmatajik waꞌ we jastaq riꞌ, chikꞌamawaꞌj ichuqꞌabꞌ, chiwaꞌjilisaj ri kixkaꞌyik rumal cher ri ikolotajem tajin kanaqajir loq chiꞌwe.
Kănd u fi asta ujtăcăvă sus šă răđikac kapičilje kă Dimizov vinji să vă oslobudulaskă.”
29 Ri Jesús xutzijoj chike we jun kꞌambꞌejabꞌal noꞌj riꞌ: Chiwilampeꞌ ri ucheꞌal ri higuera xuqujeꞌ ri nikꞌaj taq cheꞌ chik.
Isus lju spus usporedbă: “Băgăc sama la ljemnu dă smokvă, šă alčilje ljemnji!
30 Are kakichapleꞌj ukꞌiyik loq ri kixaq, ix iwetaꞌm chi are xqet loq ri qꞌalaj.
Kit să punji listur, voj viđec kă vara ăj apropi.
31 Je xuqujeꞌ chiwetaꞌmaj chi are kekꞌulmataj we jastaq riꞌ, xqeteqobꞌ la riꞌ ri ajawarem rech ri Dios.
Isto aša kănd vi viđe asta kă u fi voj ac šći kă kraljevstva lu Dimizov ăj apropi.
32 Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe kikꞌow na ronojel we jastaq riꞌ kꞌa te riꞌ kikꞌow we qꞌij junabꞌ riꞌ.
Anume, ju pot zăšji: asta ominj kari kustă no fužji ăndărăt majnti dă šje kutotu asta no fi.
33 Ri kaj xuqujeꞌ ri uwachulew kasach na kiwach, are kꞌu ri nutzij man kasach ta uwach.
Norurlje šă pămăntu u trešji ăndărăt, ali vorbilje amelji nikad nor trešji.”
34 Qas chichajij iwibꞌ, rech man kakowir ta ri iwanimaꞌ rumal ri karkꞌatem, xuqujeꞌ ri qꞌabꞌarik, je xuqujeꞌ rumal kakꞌaxir iwanimaꞌ rumal taq ri jastaq rech uwachulew, rumal ta ne riꞌ maj kinabꞌej are kuriq ri qꞌij riꞌ.
Isus u zăs: “Nu lăsa brigur ăm sufljituc dă mănkari, butură šă brigur dă asta kust, să nu vă dukă dă la Dimizov kă zuve poći să vijă
35 Rumal ri qꞌij riꞌ, je kꞌo jun kꞌaꞌmabꞌal chike konojel ri winaq rech ri uwachulew.
dăm turdată. Kă u vinji pă toc bez obzira hunđi kustăc pă pămănt.
36 Qas chixkꞌasloq, chibꞌana chꞌawem rech man kiriq ta ri kꞌaxkꞌolal ri xa jubꞌiqꞌ karaj kakꞌulmatajik, rech kixkwinik kiꞌwila uwach ri uKꞌojol ri Achi.
Păzăc dăm ala rănd pă toći vremilje. Šă arugăcăvă să fijec spremni să skăpăc dă kutotu asta šje u fi, šă să pučec să fijec ăm nenće ame la Fišjoru Omuluj făr dă frikă.”
37 Ri Jesús chi paqꞌij xuya kꞌutuꞌn pa ri Templo, chaqꞌabꞌ xeꞌ puꞌwiꞌ ri juyubꞌ ubꞌiꞌ Olivos.
Ăm totă ză Isus ănvăca ăm Hram, ali nopće jăl fužje afară šă ăš făšje lok la planina dă maslinur.
38 Konojel ri winaq sibꞌalaj aqꞌabꞌ xkimulij kibꞌ chutatabꞌexik ri utzij pa ri Templo.
Ali dă điminjaca răkori, totă lume vinje să pujă ureći la jăl ăm Hram.
