Juan 12
1 Waqibꞌ qꞌij na karaj ri nimaqꞌij Pascua are xopan ri Jesús pa ri tinimit Betania, jawjeꞌ kel wi ri Lázaro, ri xukꞌastajisaj.
Atunci Isus, cu șase zile înainte de paște, a venit în Betania, unde era Lazăr care fusese mort, pe care îl înviase dintre morți.
2 Chilaꞌ xbꞌan wi jun waꞌim chuyaꞌik uqꞌij ri Jesús. Ri Marta kapatanijik, are kꞌu ri Lázaro jun chike ri e kꞌo puꞌwiꞌ ri mexa rukꞌ ri Jesús.
Acolo i-au făcut o cină și Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu el.
3 Xpe kꞌu ri María, xukꞌam nikꞌaj litro rech jun kꞌokꞌ kunabꞌal sibꞌalaj paqal rajil ubꞌiꞌnam nardo, xutix chirij raqan ri Jesús, kꞌa te riꞌ xusuꞌu rukꞌ ri uwiꞌ. Xnoj kꞌu ri ja che ruxlabꞌ ri kꞌokꞌ kunabꞌal.
Atunci Maria a luat o jumătate de litru de parfum de nard curat, foarte scump, și a uns picioarele lui Isus și i-a șters picioarele cu părul ei; și casa a fost umplută de aroma parfumului.
4 Ri Judas Iscariote jun chike ri utijoxelabꞌ ri Jesús xuqujeꞌ are waꞌ ri kakꞌayin na ri Jesús xubꞌij:
Atunci unul dintre discipolii săi, Iuda Iscariot, al lui Simon, care avea să îl trădeze, a spus:
5 ¿Jas che man xkꞌayix ta waꞌ we kunabꞌal riꞌ we sibꞌalaj paqal rajil, jeriꞌ kasipax ri rajil chike ri e mebꞌaibꞌ?
De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de dinari și să fie dați săracilor?
6 Xubꞌij we riꞌ man rumal ta cher qas kutoqꞌobꞌisaj kiwach ri e mebꞌaibꞌ, xane xa rumal cher areꞌ jun elaqꞌom, xuqujeꞌ are kilow ri pwaq, naqꞌatal che kareleqꞌaj kan rech che ri kayak pa ri kꞌolibꞌal.
Dar spunea aceasta, nu pentru că îi păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și avea punga și purta ceea ce se punea în ea.
7 Ri Jesús xubꞌij che: Chaya chilaꞌ. We ixoq riꞌ uyakom we kunabꞌal naꞌtabꞌal rech ri qꞌij are kinmuqiꞌ na.
Atunci Isus a spus: Las-o în pace; pentru ziua înmormântării mele l-a ținut.
8 E kꞌo wi laꞌ le mebꞌaibꞌ iwukꞌ, ri in kꞌut man in kꞌo taj ronojel qꞌij iwukꞌ.
Fiindcă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
9 E kꞌi kꞌu chike ri winaq aꞌj Israel xkito chi kꞌo ri Jesús chilaꞌ, xebꞌe chi rilik man xwi taj xeꞌkila ri Jesús xane xeꞌkila xuqujeꞌ ri Lázaro, ri xkꞌastajisax rumal ri Jesús.
Așadar, o mare mulțime dintre iudei au știut că el este acolo și au venit nu numai pentru Isus, ci ca să îl vadă și pe Lazăr, pe care îl înviase dintre morți.
10 Ri e kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios xkichomaj xuqujeꞌ ukamisaxik ri Lázaro.
Dar preoții de seamă s-au sfătuit să îl ucidă și pe Lazăr,
11 Jeriꞌ, rumal xa rumal rech areꞌ e kꞌi kakitas kibꞌ chike ri winaq aꞌj Israel rech kekojon che ri Jesús.
Pentru că din cauza lui, mulți dintre iudei plecau și credeau în Isus.
12 Chukabꞌ qꞌij sibꞌalaj e kꞌi winaq ri e bꞌenaq pa ri nimaqꞌij, xketaꞌmaj chi ri Jesús bꞌenaq pa Jerusalén.
În ziua următoare o mare mulțime de oameni care veniseră pentru sărbătoare, auzind că Isus vine în Ierusalim,
13 Xkitzukuj uqꞌabꞌ taq palmas, xebꞌe chukꞌulaxik, kakiraqaqej kichiꞌ kakibꞌij: Nim uqꞌij ri Dios. Tewchiꞌtal ri petinaq pa ri ubꞌiꞌ ri Ajawxel. Tewchiꞌtal ri ubꞌiꞌ ri nim taqanel rech Israel.
Au luat ramuri de palmieri și au ieșit pentru a-l întâmpina, și strigau: Osana! Binecuvântat este Împăratul lui Israel ce vine în numele Domnului!
14 Xuriq kꞌu ri Jesús jun laj bꞌur, xkejen bꞌik chirij, jetaq ri kubꞌij ri tzꞌibꞌatalik.
Și Isus, găsind un măgăruș, s-a așezat pe el, după cum este scris:
15 Maxiꞌj awibꞌ umiꞌalSión. Chawilampeꞌ, petinaq ri ataqanel, kejeninaq la puꞌwiꞌ jun laj bꞌur.
Nu te teme, fiica Sionului, iată, Împăratul tău vine, șezând pe mânzul unei măgărițe.
16 Ri tijoxelabꞌ man xkichꞌobꞌ taj ri tajin kakꞌulmatajik. Are xyaꞌtaj uqꞌij ri Jesús xkichꞌobꞌo chi xkꞌulmataj rukꞌ ri tzꞌibꞌatal loqꞌ chirij pa ri taqanik.
Și discipolii lui nu au înțeles acestea la început; dar după ce Isus a fost glorificat, atunci și-au amintit că acestea au fost scrise despre el, și că ei îi făcuseră aceste lucruri.
17 Are kꞌu ri winaq ri xekꞌojiꞌ rukꞌ ri Jesús are xukꞌastajisaj ri Lázaro pa ri muqbꞌal, man xetaniꞌ taj chutzijoxik ri xkilo.
Atunci mulțimea ce a fost cu el, a adus mărturie că el a chemat pe Lazăr afară din mormânt și l-a înviat dintre morți.
18 Ri winaq ri xkita ri kꞌutbꞌal ri xubꞌan ri Jesús xeꞌl loq chukꞌamawaꞌxik.
Din această cauză mulțimea l-a și întâmpinat, pentru că a auzit că el făcuse acest miracol.
19 Rumal riꞌ xkibꞌij ri fariseos chibꞌil taq kibꞌ: Qas kiwilo leꞌ, maj kujkwin chubꞌanik. ¡Chiwilampeꞌ le kakibꞌan konojel le winaq chutereneꞌxik!
De aceea fariseii au spus între ei: Nu pricepeți că nu câștigați nimic? Iată, lumea s-a dus după el.
20 E kꞌo kꞌu jujun aꞌj Grecia chikixoꞌl ri e bꞌenaq chuyaꞌik qꞌijilaꞌnem pa ri nimaqꞌij.
Și erau anumiți greci printre cei ce urcau ca să se închine la sărbătoare;
21 Xeqet rukꞌ ri Felipe ri kel pa Betsaida pa Galilea, xkibꞌij che: Kaqaj kaqil ri Jesús.
Aceștia au venit de aceea la Filip, care era din Betsaida Galileii și l-au rugat, spunând: Domnule, dorim să vedem pe Isus.
22 Ri Felipe xeꞌ chubꞌixik che ri Andrés, kꞌa te riꞌ kikobꞌchal xebꞌe chubꞌixik che ri Jesús.
Filip a venit și i-a spus lui Andrei; și apoi Andrei și Filip i-au spus lui Isus.
23 Ri Jesús xubꞌij chike: Xuriq ri qꞌotaj are kaya uqꞌij ri uKꞌojol ri Achi.
Iar Isus le-a răspuns, zicând: A sosit timpul ca Fiul omului să fie glorificat.
24 Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, we man kaqaj ri uwach ri tiriko pa ri ulew rech kakamik, kakanaj kan riꞌ utukel. Are kꞌu we kakamik, kuya na sibꞌalaj kꞌi uwach.
Adevărat, adevărat vă spun: Dacă grăuntele de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.
25 Ri kuloqꞌaj ri ukꞌaslemal kutzaq na riꞌ, are kꞌu ri karetzelaj ri ukꞌaslemal rech we uwachulew riꞌ, kuyak na riꞌ rech kuriq jun kꞌaslemal ri maj ukꞌisik. (aiōnios g166)
Cel ce își iubește viața și-o va pierde; și cel ce își urăște viața în această lume și-o va păstra pentru viață eternă. (aiōnios g166)
26 Ri karaj kinupatanij rajawaxik kinutereneꞌj xuqujeꞌ jawjeꞌ ri kinkꞌojiꞌ wiꞌ in, chilaꞌ kakꞌojiꞌ xuqujeꞌ wi ri patanil we. Ri kinupatanij, kaya na uqꞌij rumal ri nuTat.
Dacă îmi servește cineva, să mă urmeze; și unde sunt eu, acolo va fi și servitorul meu; dacă îmi servește cineva, Tatăl [meu] îl va onora.
27 Chanim kabꞌison ri wanimaꞌ. ¿La kuya kꞌut kinbꞌij: “Tat chinkolo la cho we kꞌaxa qꞌotaj riꞌ”? Rumal kꞌu ne waꞌ in petinaq.
Acum sufletul meu este tulburat; și ce voi spune? Tată, salvează-mă din această oră; dar din această cauză am venit la această oră.
28 ¡Tat, nimarisaj ri bꞌiꞌ la! Xtataj kꞌut jun chꞌabꞌal pa ri kaj, xubꞌij: Nunimarisam chik, kinnimarisaj chi kꞌu na junmul.
Tată, glorifică numele tău. Atunci a venit o voce din cer, spunând: Deopotrivă l-am glorificat și îl voi glorifica din nou.
29 Sibꞌalaj kꞌi winaq e kꞌo chilaꞌ, are xkita we chꞌabꞌal riꞌ xkibꞌij chi jun kaqulja ri xkito, e nikꞌaj chik xkibꞌij jun ángel riꞌ ri xchꞌawik.
De aceea mulțimea care stătea în picioare și care a auzit a spus: A tunat; alții au spus: Un înger i-a vorbit.
30 Ri Jesús xubꞌij chike: Man rumal ta we in xtataj ri chꞌabꞌal riꞌ, xane rumal iwe ix.
Isus a răspuns și a zis: Vocea aceasta nu a venit din cauza mea, ci pentru voi.
31 Xopan kꞌu ri qꞌij ri kaqꞌat tzij puꞌwiꞌ we uwachulew, xuqujeꞌ kesax bꞌik ri kabꞌan rech puꞌwiꞌ we uwachulew.
Acum este judecata acestei lumi; acum prințul acestei lumi va fi aruncat afară.
32 Are kꞌu kinwaꞌjilisax bꞌik choch we uwachulew, keꞌnkꞌam na konojel ri winaq rech kuꞌx wech.
Și eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine.
33 Rukꞌ wa xubꞌij jas jeꞌ ubꞌanik ri kamikal ri kuriqo.
A spus aceasta, arătând cu ce moarte avea să moară.
34 Ri winaq xkibꞌij: Qetaꞌmam pa ri taqanik kubꞌij chi ri Cristo kakꞌojiꞌ na chibꞌe qꞌij saq. ¿Jas kꞌu che kabꞌij at chi ri uKꞌojol ri Achi kawaꞌjilisax na bꞌik? ¿Jachin kꞌu riꞌ ri? (aiōn g165)
Mulțimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăiește pentru totdeauna; și cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului? (aiōn g165)
35 Ri Jesús xubꞌij chike: Ri tunal ri katunanik kakꞌojiꞌ chi na jubꞌiqꞌ iwukꞌ. Chixbꞌinoq utz kꞌa kꞌo na ri tunal, utz kꞌamajaꞌ kixuchꞌuq kan ri qꞌequꞌmal. Jeriꞌ rumal cher ri kabꞌin pa qꞌequꞌmal man retaꞌm taj jawjeꞌ keꞌ wi.
Atunci Isus le-a spus: Încă puțin timp lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge.
36 Chixkojon che ri tunal, utz kꞌa kꞌo na iwukꞌ, rech jeriꞌ kixux ralkꞌwaꞌl ri tunal. Are xbꞌiꞌtaj we jastaq riꞌ rumal ri Jesús, xeꞌek xeꞌrawaj ribꞌ chikiwach ri winaq.
Cât aveți lumină, credeți în lumină, ca să fiți copii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s-a ascuns de ei.
37 Ri Jesús, pune xubꞌan ronojel we kꞌutbꞌal riꞌ chikiwach ri winaq, man xekojon ta che.
Dar deși el făcuse atâtea miracole în prezența lor, tot nu credeau în el;
38 Xaq jeriꞌ xkꞌulmataj ri xubꞌij ri qꞌalajisal utzij Dios Isaías: Ajawxel, ¿jachin xkojon che ri tzij ri xqabꞌij, xuqujeꞌ jachin choch xqꞌalajisax wi ri ukwinem ri Ajawxel?
Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Și cui i-a fost revelat brațul Domnului?
39 Rumal riꞌ man xekojon taj, ubꞌim xuqujeꞌ loq ri Isaías:
Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou:
40 Tzꞌapital ri kibꞌoqꞌoch xuqujeꞌ kowirisam ri kanimaꞌ rech man kakil taj rukꞌ ri kibꞌoqꞌoch xuqujeꞌ man kechoman taj rukꞌ ri kanimaꞌ, rech man kekojon taj jeriꞌ man keꞌnkunaj taj.
Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec.
41 Jeriꞌ xubꞌij ri Isaías, rumal xrilo ri ujuluwem ri Jesús xuqujeꞌ xutzijoj rij.
Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui și a vorbit despre el.
42 Pune jeriꞌ e kꞌi chike ri winaq xekojon che, e kꞌi e kꞌamal taq bꞌe xuqujeꞌ xekojonik, man xkitzijoj ta kꞌut rumal kakixiꞌj kibꞌ keꞌsax bꞌik pa ri Sinagoga kumal ri fariseos.
Totuși, chiar dintre conducătorii mari, mulți au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă:
43 Are xkichaꞌ ri qꞌijilaꞌnem ri xkiya ri achyabꞌ cho ri kiqꞌij ri kuya ri Dios.
Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu.
44 Ri Jesús kꞌo xubꞌij: Ri kakojon chwe man xaq xwi ta chwe in kakojon wi, xane kakojon xuqujeꞌ che ri xintaqow loq.
Isus a strigat și a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis.
45 Ri kinukaꞌyej in, kukaꞌyej xuqujeꞌ ri xintaqow loq.
Și cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis.
46 In riꞌ ri qꞌaqꞌ ri katunanik in petinaq cho ri uwachulew rech xapachin ri kakojon chwe man kakꞌojiꞌ taj pa ri qꞌequꞌmal.
Eu am venit [ca] lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric.
47 We kꞌo jun kutatabꞌej ri nutzij kꞌa te riꞌ man kunimaj taj, man in taj kinqꞌatow tzij puꞌwiꞌ, jeriꞌ rumal in man xinpe taj chuqꞌatik tzij puꞌwiꞌ ri uwachulew, xane xinpe chukolik.
Și dacă cineva aude cuvintele mele și nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
48 Ri karetzelaj nuwach xuqujeꞌ man kukꞌamawaꞌj taj ri nutzij, kꞌo jun riꞌ kaqꞌatow na tzij puꞌwiꞌ. Ri tzij ri xintzijoj are riꞌ kaqꞌatow na tzij puꞌwiꞌ pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
Pe cel ce mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi.
49 Man xaq ta pa we wi xintzijonik, xane are ri Tataxel ri xintaqow loq. Areꞌ xbꞌin che jas ri kinbꞌij xuqujeꞌ jas kinbꞌan chubꞌixik.
Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc.
