Hebreos 11
1 Ri kojonik are chi qas tzij kaqayeꞌj xuqujeꞌ kakubꞌiꞌ qakꞌuꞌx chi kaqakꞌamawaꞌj na ri man kaqil ta uwach.
Iar credința este substanța lucrurilor sperate, dovada lucrurilor nevăzute.
2 Jeriꞌ rumal che ri rumal ri kojobꞌal ri Dios xuꞌkꞌamawaꞌj ri qatat qanan ojer.
Fiindcă prin aceasta bătrânii au obținut o bună mărturie.
3 Xuqujeꞌ rumal ri kojobꞌal kaqachꞌobꞌo chi rumal ri utzij ri Dios xtikitaj ronojel ri jastaq ri kaqil uwach xuqujeꞌ ri man kaqil ta uwach jeriꞌ ri kaqil uwach xbꞌanik rumal ri man kaqil ta uwach. (aiōn g165)
Prin credință înțelegem că au fost urzite lumile prin cuvântul lui Dumnezeu, așa că lucrurile care sunt văzute nu au fost făcute din lucruri care se văd. (aiōn g165)
4 Rumal ri kojobꞌal ri Abel xutzuj jun sipanik ri sibꞌalaj xqaj cho ri Dios man kajunumataj ta rukꞌ ri rech ri Caín, rumal riꞌ xqꞌalajisaxik chi jun sukꞌalaj winaq, rumal cher ri Dios xukꞌam ri usipanik. Xuqujeꞌ pune kaminaq chik ri Abel kꞌo kaqetaꞌmaj chirij ri ukuꞌlibꞌal ukꞌuꞌx chirij ri Dios.
Prin credință, Abel i-a oferit lui Dumnezeu un sacrificiu nespus mai bun decât Cain, sacrificiul prin care el a obținut mărturia că a fost drept, Dumnezeu mărturisind despre darurile lui; și prin aceasta, deși mort, încă vorbește.
5 Rumal ri kojobꞌal ri Enoc xesax bꞌik pa we uwachulew riꞌ rech jeriꞌ man xkam taj, are majaꞌ kakꞌam bꞌik xnimanik xuqujeꞌ xqaj cho ri Dios man xriqitaj ta chi kꞌu wi, rumal cher are ri Dios xkꞌamow bꞌik.
Prin credință a fost strămutat Enoh, ca să nu vadă moartea; și nu a fost găsit, deoarece Dumnezeu l-a strămutat; fiindcă înainte de strămutarea lui, a avut această mărturie, că i-a plăcut lui Dumnezeu.
6 Qas tzij wi, we man kꞌo qakojobꞌal man kujqaj ta wi cho ri Dios, jeriꞌ rumal ri kaqet rukꞌ ri Dios choqꞌaqꞌ wi kukojo chi kꞌo ri Dios xuqujeꞌ Areꞌ katewchiꞌnik ri kajeqiꞌ ukꞌuꞌx chirij.
Iar fără credință este imposibil a plăcea lui, fiindcă cel ce vine la Dumnezeu trebuie să creadă că el este și că este un răsplătitor al celor ce îl caută cu zel.
7 Rumal ri kojobꞌal xbꞌix loq che ri Noé ri kakꞌulmataj na, rukꞌ mochꞌoj ibꞌ xuyako ri arca rech jeriꞌ xuꞌkol ri e kꞌo pa ri rachoch. Rukꞌ ri kojobꞌal xuqꞌat tzij pa kiwiꞌ ri winaq ajuwachulew xuqujeꞌ xuxik echaꞌnel rech ri sukꞌal ri kakꞌamawaꞌxik rumal ri kojobꞌal.
Prin credință, Noe, fiind avertizat de Dumnezeu despre lucrurile ce încă nu se vedeau, împins de teamă, a pregătit o arcă pentru salvarea casei sale, prin care el a condamnat lumea și a devenit moștenitor al dreptății, care este prin credință.
8 Ri Abraham rumal chi kꞌo ukojobꞌal xnimanik xel bꞌik pa ri kꞌolibꞌal ri kꞌo wi, xeꞌ pa ri kꞌolibꞌal ri xukꞌamawaꞌj na che rechabꞌal, xeꞌek, pune man retaꞌm taj jawjeꞌ ri keꞌ wi.
Prin credință, Avraam, după ce a fost chemat să meargă la locul pe care avea să îl primească mai apoi drept moștenire, a ascultat; și a mers, neștiind încotro mergea.
9 Rumal che ri kꞌo ukojobꞌal, xkꞌojiꞌk pa ri tinimit jacha kubꞌan jun ikꞌowel pa ri ulew ri xtzuj che, xuqujeꞌ xkꞌojiꞌk pa taq ri ja ri xaq che atzꞌyaq xuqujeꞌ cheꞌ bꞌantal wi, e rachiꞌl ri Isaac xuqujeꞌ ri Jacob are waꞌ e rachiꞌl chi rechabꞌexik ri tzujtal loq.
Prin credință a locuit el temporar în țara promisiunii, ca într-o țară străină, locuind în corturi cu Isaac și Iacob, co-moștenitori ai aceleiași promisiuni.
10 Jeriꞌ, rumal cher ri Abraham rayeꞌm ri tinimit ri uyakom ri Dios, ri qas ko xuqujeꞌ utz bꞌantal chuyakik.
Fiindcă el căuta o cetate care are temelii, al cărei ziditor și făcător este Dumnezeu.
11 Rumal ri kojobꞌal, ri Dios xuya uchuqꞌabꞌ ri Sara rech kakꞌojiꞌ ral pune man kakwinik kekꞌojiꞌ ral, rumal cher ri Sara xkubꞌiꞌ ukꞌuꞌx chi ri Dios kubꞌano ri ubꞌim loq.
Prin credință și Sara însăși a primit putere pentru conceperea seminței și a născut un copil, deși îi trecuse vârsta, fiindcă l-a socotit credincios pe cel ce promisese.
12 Rumal riꞌ ri Abraham are jubꞌiqꞌ karaj kakamik xekꞌojiꞌ sibꞌalaj e kꞌi rijaꞌl kejunumataj rukꞌ ri chꞌumil ri e kꞌo cho ri kaj xuqujeꞌ ri sanyobꞌ ri kꞌo chuchiꞌ ri plo, man kꞌo ta jun kakwinik kaꞌjilanik.
De aceea chiar dintr-unul și acela ca și mort, s-au născut o mulțime ca stelele cerului, și nenumărați ca nisipul de pe țărmul mării.
13 Konojel we winaq ri xeꞌqatzijoj xekꞌam bꞌik man xkikꞌamawaꞌj ta ri jastaq ri xtzuj chike, xane xwi xkil apanoq chi petinaq xuqujeꞌ xkibꞌij chi xaq iꞌkꞌowel xuqujeꞌ man e rech taj ri uwachulew.
Toți aceștia au murit în credință, fără să fi primit lucrurile promisiunilor, ci, văzându-le de departe, au și fost convinși despre ele, le-au și îmbrățișat și au mărturisit că erau străini și locuitori temporari pe pământ.
14 Ri winaq ri jewaꞌ kakibꞌij, qas kakikꞌutu chi qas man ajuwachulew taj, xane tajin kakitzukuj na jun kitinimit.
Fiindcă toți cei ce spun astfel de lucruri, arată clar că ei caută o patrie.
15 We winaq riꞌ man are ta tajin kakichomaj rij ri tinimit ri xeꞌl wi loq, we ta jeriꞌ, xetzalij ta bꞌa kan riꞌ je laꞌ.
Și, într-adevăr, dacă și-ar fi amintit de patria aceea de unde au ieșit, ar fi avut ocazia să se întoarcă.
16 Xane are kakirayij jun kitinimit ri kꞌo na cho ronojel, are waꞌ ri kꞌo pa ri kaj. Rumal riꞌ ri Dios man xukꞌixibꞌej taj chi we winaq riꞌ xkibꞌij kiDios che, xane xuyak jun tinimit ri xaq ke aꞌreꞌ.
Dar acum, ei doresc o patrie mai bună, care este cerească; de aceea Dumnezeu nu se rușinează să fie numit Dumnezeul lor; fiindcă le-a pregătit o cetate.
17 Rumal ri kojobꞌal, ri Abraham xunimaj ri Dios are xtaqchiꞌx chutzujik, ri Isaac ri xa jun ukꞌojol, che sipanik.
Prin credință, Avraam, când a fost încercat, l-a oferit pe Isaac; și cel ce a primit promisiunile l-a oferit pe singurul său fiu născut,
18 Pune xubꞌij ri Dios che chi kekꞌojiꞌ na sibꞌalaj e kꞌi rijaꞌl rumal rech ri Isaac.
Despre care s-a spus: Pentru că în Isaac îți va fi numită sămânța;
19 Ri Abraham retaꞌm chi ri Dios kꞌo ukwinem chikikꞌastajisaxik ri kaminaqibꞌ, jeriꞌ xaq esal uwach chi ri Isaac xkꞌastajik chikixoꞌl ri kaminaqibꞌ.
Socotind că Dumnezeu a fost în stare să îl învie chiar dintre morți, de unde, printr-o prefigurare, l-a și primit.
20 Rumal ri kojobꞌal ri Isaac xuꞌtewechiꞌj ri uꞌkꞌojol ri Jacob rachiꞌl ri Esaú, xril apanoq ri kakꞌulmatajik pa ri qꞌij ri petinaq.
Prin credință, Isaac i-a binecuvântat pe Iacob și Esau referitor la lucrurile ce vor veni.
21 Rumal ri kojobꞌal ri Jacob are jubꞌiqꞌ karaj kakamik, xuꞌtewechiꞌj chi kijujunal ri e ralkꞌwaꞌl ri José, kꞌa te riꞌ xuqꞌijilaꞌj ri Dios xuqꞌaleꞌj ri utzaꞌm ri uchꞌamiꞌy.
Prin credință, Iacob, când era pe moarte, i-a binecuvântat pe amândoi fiii lui Iosif și s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său.
22 Ri José rumal ri kojobꞌal are jubꞌiqꞌ karaj kakamik, xutzijoj chi keꞌl na loq ri winaq aꞌj Israel je laꞌ pa ri tinimit Egipto, xuqujeꞌ xubꞌij kanoq chike chi kakikꞌam bꞌik ri ubꞌaqil are kebꞌek.
Prin credință, Iosif, când i s-a apropiat sfârșitul, a amintit despre ieșirea copiilor lui Israel și a dat poruncă referitor la oasele sale.
23 Rumal ri kojobꞌal ri Moisés are xkꞌojiꞌk xawaxik oxibꞌ ikꞌ kumal ri utat unan, rumal cher xkilo chi ri kꞌin laj akꞌal sibꞌalaj jeꞌl kakaꞌyik, man xkixiꞌj ta kibꞌ cho ri utaqanik ri nim taqanel.
Prin credință, Moise, după ce s-a născut, a fost ascuns trei luni de către părinții lui, pentru că au văzut că era un copil frumos; și nu s-au temut de porunca împăratului.
24 Rumal ri kojobꞌal, ri Moisés are achi chik, man xraj taj xukꞌamawaꞌj uqꞌabꞌ chi ral ri umiꞌal ri faraón.
Prin credință, Moise, când a crescut mare, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
25 Ri Moisés man xraj taj xukꞌamawaꞌj ri yaꞌtal che jetaq jun winaq ri aꞌj Egipto, rumal cher we jastaq riꞌ makaj cho ri Dios, xane are xukochꞌo xbꞌan kꞌax che rukꞌ ri utinimit ri Dios.
Alegând mai degrabă să sufere necaz cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure pentru o vreme de plăcerile păcatului.
26 Man xraj taj xukꞌamawaꞌj ri qꞌinomal rech Egipto, are xuchomaj chi are katanik kuriq kꞌax jetaq ri kꞌax ri kuriq na ri Cristo, jeriꞌ rumal cher retaꞌm chi are ri Dios kayoꞌw na ri utojbꞌalil che.
Considerând ocara lui Cristos [ca] bogății mai mari decât tezaurele aflate în Egipt, fiindcă se uita la răsplătire.
27 Rumal ri kojobꞌal, ri Moisés xel bꞌik pa ri tinimit Egipto, man xuxiꞌj ta ribꞌ che ri royawal ri nim taqanel, ko xkꞌojiꞌk pa ri uchomanik, are xukaꞌyej ri Dios ri man kilitaj ta uwach.
Prin credință, a părăsit Egiptul, netemându-se de furia împăratului, fiindcă a îndurat, ca văzând pe cel care este invizibil.
28 Rumal ri kojobꞌal xrikꞌowisaj ri nimaqꞌij rech Pascua, xuqujeꞌ xtaqanik chi ri aꞌj Israel kakichikoj kikꞌ chuchiꞌ taq ri kachoch rech jeriꞌ ri ángel rech ri kamikal man xuꞌkamisaj ta ri e nabꞌyal taq kal ri aꞌj Israel.
Prin credință, a ținut paștele și stropirea sângelui, ca nu cumva cel ce nimicea pe întâii născuți să se atingă de ei.
29 Rumal ri kojobꞌal, ri winaq aꞌj Israel kiqꞌaxaj ri kyaq plo jetaq ta ne chi xebꞌinik choch ri chaqiꞌj uwachulew, ri winaq aꞌj Egipto, are xkaj xeqꞌax pa ri plo, xejiqꞌ kanoq.
Prin credință, au trecut ca pe uscat prin Marea Roșie, în care egiptenii, încercând să o treacă, s-au înecat.
30 Rumal ri kojobꞌal xetzaq ri tapya ri usutim rij ri tinimit Jericó, are xesutin wuqubꞌ mul ri aꞌj Israel chirij.
Prin credință, zidurile Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate șapte zile.
31 Rumal ri kojobꞌal, ri ixoq ubꞌiꞌ Rahab, ri kukꞌayij ribꞌ kamakun kukꞌ taq achyabꞌ, man xkam taj kukꞌ ri winaq ri man xeniman taj, rumal cher utz xubꞌan che kikꞌamawaꞌxik ri xetaq bꞌik chi rilik ri tinimit Jericó.
Prin credință, curva Rahab nu a pierit cu cei care nu au crezut, fiindcă primise spionii cu pace.
32 ¿Jas chi kꞌu ri kinbꞌij na? Xa man kuya ta chi ri qꞌotaj chutzijoxik kij ri Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel, xuqujeꞌ ri e qꞌalajisal taq tzij.
Și ce să mai spun? Fiindcă nu mi-ar ajunge timpul să istorisesc despre Ghedeon și Barac și Samson și Iefta și despre David și Samuel și de profeți,
33 We winaq riꞌ rukꞌ ri kikojobꞌal xechꞌeken chike ri tinimit, xkiqꞌat tzij pa kiwiꞌ, xuqujeꞌ xkikꞌamawaꞌj ri bꞌiꞌtal loq chike, xkitzꞌapij upakichiꞌ ri e koj,
Care, prin credință, au supus împărății, au lucrat dreptate, au obținut promisiuni, au închis gurile leilor,
34 Xkichup nimaq taq qꞌaqꞌ. Ri winaq man xekwin taj che kikamisaxik rukꞌ sakꞌibꞌal, pa ri chꞌoꞌj xkikꞌutu chi qas kꞌo kichuqꞌabꞌ, ri ajchꞌoꞌjabꞌ e kikꞌulel xaꞌnimaj bꞌik chikiwach.
Au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, au fost întăriți prin slăbiciune, au devenit viteji în luptă, au pus pe fugă armatele străine.
35 Ri ixoqibꞌ rumal che ri xkubꞌiꞌ kikꞌuꞌx chirij ri Dios, xekꞌastaj na ri e kikaminaqibꞌ. E kꞌo chi jujun ri xechꞌayik xekamisaxik man xkaj taj chi xetzoqopix kanoq jeriꞌ rumal cher ketaꞌm chi sibꞌalaj jeꞌl ri kꞌaslemal ri kakiriq na are kekꞌastajik.
Femeile i-au primit înapoi pe morții lor prin înviere; iar alții au fost torturați, neacceptând eliberarea, ca să obțină o înviere mai bună;
36 E nikꞌaj chik xkiriq yoqꞌik, xkiriq chꞌayik, xejatꞌix rukꞌ taq chꞌichꞌ jatꞌibꞌal kꞌa te riꞌ xetzꞌapix pa cheꞌ.
Și alții au suferit încercare prin batjocuri și biciuiri, da, chiar mai mult, prin lanțuri și închisoare;
37 Xebꞌan che abꞌaj, xesyerixik, xeꞌsax pa kebꞌ. Xaꞌnimajik xebꞌek naj naqaj, kikojom utzꞌuꞌmal chij xuqujeꞌ utzꞌuꞌmal kꞌisikꞌ che katzꞌyaq, xkiriq ri mebꞌail, xkiriq ri bꞌis, kꞌax xbꞌan chike.
Au fost uciși cu pietre, au fost tăiați în două cu fierăstrăul, au fost ispitiți, au murit uciși de sabie, au rătăcit în piei de oaie și de capre, fiind lipsiți, nenorociți, chinuiți;
38 Ri winaq ri aꞌjuwachulew man xtaqiꞌ ta chike xekꞌojiꞌ we utz taq winaq riꞌ kukꞌ, rumal riꞌ we winaq riꞌ man kꞌyaqal taj xekꞌojiꞌ wi, xane xekꞌojiꞌ pa taq ri ulew ri katzꞌinowik, pa taq ri juyubꞌ, xuqujeꞌ pa taq ri jul.
(Ei, de care lumea nu era demnă); au rătăcit în pustiuri și în munți și în peșteri și crăpăturile pământului.
39 Konojel we winaq riꞌ, pune utz xenoꞌjinik xuqujeꞌ xkiꞌkotik ri Dios kukꞌ, man kꞌo ta jun chike xukꞌamawaꞌj ri bꞌiꞌtal loq.
Și toți aceștia, obținând o bună mărturie prin credință, nu au primit lucrurile promisiunii,
40 Jeriꞌ xkꞌulmatajik, rumal kꞌo apanoq jun jeꞌl laj uchomanik ri Dios chaqe uj, rech jeriꞌ kaqakꞌamawaꞌj ri bꞌiꞌtal loq chaqe. Ri Dios xwi kubꞌan na sukꞌ chike riꞌ ri winaq riꞌ, we xbꞌantaj sukꞌ chaqe uj.
Dumnezeu pregătind ceva mai bun pentru noi, ca să nu fie făcuți desăvârșiți fără noi.
