Hechos 19
1 Ri Apolos kꞌo pa ri tinimit Corinto, are kꞌu ri Pablo xikꞌow pa taq tinimit ri naqaj e kꞌo wi, kꞌa te riꞌ xopan pa ri tinimit Éfeso, chilaꞌ xuꞌriq wi e kꞌi kojonelabꞌ.
Și s-a întâmplat că, în timp ce Apolo era în Corint, Pavel, traversând ținuturile de sus, a venit la Efes; și, găsind anumiți discipoli,
2 Xuta chike: ¿La xikꞌamawaꞌj ri Tyoxalaj Uxlabꞌixel are xixkojonik? Man xqakꞌamawaꞌj taj, xechaꞌ. Man e qetaꞌm taj we kꞌo Tyoxalaj Uxlabꞌixel.
Le-a spus: Ați primit Duhul Sfânt de când ați crezut? Iar ei i-au spus: Nici măcar nu am auzit că ar fi vreun Duh Sfânt.
3 ¿Jachin chike qasanaꞌ xikꞌamawaꞌj ix? Are ri qasanaꞌ rech ri Juan, xecha che.
Iar el le-a spus: Atunci cu ce ați fost botezați? Iar ei au spus: Cu botezul lui Ioan.
4 Ri Pablo xubꞌij chike: Ri qasanaꞌ ri xubꞌan ri Juan, xubꞌano rech kakikꞌex kikꞌuꞌx ri winaq che kimak xubꞌij kꞌu chike ri winaq chi rajawaxik kekojon che ri kape na, ri Jesús.
Atunci Pavel a spus: Ioan într-adevăr a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că ar trebui să creadă în cel ce vine după el, adică în Cristos Isus.
5 Are xetoꞌtaj chutatabꞌexik ri xbꞌix chike, xbꞌan kiqasanaꞌ pa ri ubꞌiꞌ ri Ajawxel Jesús.
Când au auzit, au fost botezați în numele Domnului Isus.
6 Are xuya ri uqꞌabꞌ ri Pablo pa kiwiꞌ, xqaj ri Tyoxalaj Uxlabꞌixel pa kiwiꞌ, xechꞌaw pa juleꞌ taq chꞌabꞌal chik, xuqujeꞌ xkiqꞌalajisaj ri utzij ri Dios.
Și după ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei; și vorbeau în limbi și profețeau.
7 E kabꞌlajuj achyabꞌ chkonojel.
Și erau cam doisprezece bărbați cu totul.
8 Ri Pablo oxibꞌ ikꞌ xtzijonik xuqujeꞌ xmenkꞌetinik chirij ri ajawarem rech ri Dios pa ri Sinagoga.
Și a intrat în sinagogă și a vorbit cutezător timp de trei luni, dezbătând și convingând despre cele ale împărăției lui Dumnezeu.
9 E kꞌo jujun man xkaj taj xekojon che ri utzij ri Jesús, xkichapleꞌj ubꞌixik itzel taq jastaq chike ri kojonelabꞌ chikiwach konojel ri winaq. Rumal riꞌ, ri Pablo xel bꞌik pa ri Sinagoga, xuꞌkꞌam bꞌik ri kojonelabꞌ, amaqꞌel, xtzijon kukꞌ pa ri ja tijobꞌal re ri achi ubꞌiꞌnam Tirano. Xuchoqꞌ uwach ri xbꞌix che.
Dar când unii s-au împietrit și nu au crezut, ci au vorbit de rău calea aceea înaintea mulțimii, a plecat de la ei și a separat discipolii, dezbătând zilnic în școala unuia, Tiran.
10 Kebꞌ junabꞌ jewaꞌ xkꞌulmatajik xaq jeriꞌ ri winaq aꞌj Israel xuqujeꞌ ri winaq ri man aꞌj Israel taj ri e kꞌo pa taq ri tinimit rech Asia, xkitatabꞌej ri utzij ri Ajawxel.
Și aceasta a ținut timp de doi ani; așa că toți care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, deopotrivă iudei și greci.
11 Ri Dios kꞌut xuya kwinem che ri Pablo kubꞌan nimaq taq kꞌutbꞌal xuqujeꞌ kunanik.
Și Dumnezeu lucra miracole nemaipomenite prin mâinile lui Pavel;
12 Ri yawabꞌibꞌ kekunatajik are kaya ri kisuꞌt xuqujeꞌ chꞌuqbꞌal taq kichꞌek chirij ri Pablo xuqujeꞌ ri itzel taq uxlabꞌal keꞌl bꞌik chike.
Așa că au adus la bolnavi prosoape și șorțuri de pe trupul lui și bolile se depărtau de ei, și duhurile rele ieșeau din ei.
13 Kꞌo kꞌu jun wok winaq aꞌj Israel ri kewaꞌkat pa taq kiꞌ tinimit, keꞌkesaj itzel taq uxlabꞌal, kakikoj ri ubꞌiꞌ ri Ajawxel Jesús, kakibꞌij: Pa ri ubꞌiꞌ ri Jesús ri kutzijoj ri Pablo, katqesaj bꞌik itzel uxlabꞌal.
Atunci, unii din iudeii pribegi, exorciști, s-au angajat să cheme numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, spunând: Vă conjurăm prin Isus, pe care îl predică Pavel.
14 Ri kebꞌanow we riꞌ are ri e wuqubꞌ ralkꞌwaꞌl ri Esceva, jun pare kꞌamal bꞌe.
Și erau șapte fii ai lui Sceva, un iudeu, mai marele preoților, care au făcut astfel.
15 Junmul kꞌut are xkaj jewaꞌ xkibꞌano, ri itzel uxlabꞌal xubꞌij chike: Wetaꞌm uwach ri Jesús, xuqujeꞌ wetaꞌm jachin riꞌ ri Pablo, ¿ix jachin kꞌu ri ix?
Iar duhul rău a răspuns și a zis: Pe Isus îl cunosc și pe Pavel îl știu; dar voi, cine sunteți?
16 Ri achi kꞌut ri kꞌo itzel uxlabꞌal che, xukꞌyaq ribꞌ chikij rukꞌ chꞌuꞌjilal, xkixiꞌxitej kꞌu kibꞌ, xkiriq kꞌax xuqujeꞌ kechꞌanchꞌatik xebꞌe cho kachoch.
Și omul în care era duhul rău, a sărit pe ei și i-a dominat și i-a învins, așa că au fugit afară din casă, goi și răniți.
17 We kꞌulmatajik riꞌ xetaꞌmataj kumal konojel ri winaq ri e kꞌo pa ri tinimit Éfeso, winaq aꞌj Israel, xuqujeꞌ winaq ri man aꞌj Israel taj, konojel xkixiꞌj kibꞌ, rumal riꞌ xkinimarisaj uqꞌij ri Ajawxel Jesús.
Și aceasta a fost cunoscută deopotrivă tuturor iudeilor și grecilor care locuiau în Efes; și frică a căzut peste ei toți și numele Domnului Isus era preamărit.
18 E kꞌi chike ri winaq ri xekojonik, xkitzujuj kibꞌ che ri man utz taj ri kibꞌanom kan nabꞌe.
Și mulți care au crezut, au venit și au mărturisit și și-au arătat faptele.
19 E kꞌi xuqujeꞌ chike ri kakibꞌan kan itzinik nabꞌe xkikꞌam loq ri kiwuj ri rech itzibꞌal, xkiporoj chkiwach konojel ri winaq. Ri rajil ri wuj ri xkiporoj, are kawinaq lajuj mil qꞌana pwaq.
Și mulți dintre cei care lucraseră artele magiei, au adus cărțile la un loc și le-au ars înaintea tuturor; și au calculat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
20 E kꞌi winaq xekojonik rumal ronojel ri xkꞌulmatajik.
Astfel cuvântul lui Dumnezeu a crescut cu putere și a învins.
21 Ri Pablo xuchomaj kisolixik ri tinimit rech Macedonia, rech Acaya, are majaꞌ keꞌ pa ri tinimit Jerusalén. Xuchomaj chi we xtoꞌtaj pa Jerusalén, rajawaxik keꞌ pa ri tinimit Roma.
După ce s-au terminat acestea, Pavel s-a hotărât în duhul, după ce traversase Macedonia și Ahaia, să meargă la Ierusalim, spunând: După ce voi fi fost acolo, trebuie să văd și Roma.
22 Xuꞌtaq kꞌu bꞌik ri Timoteo rachiꞌl ri Erasto, kebꞌ chike ri ketobꞌan rukꞌ, xebꞌe pa Macedonia. Are kꞌu ri areꞌ xkanaj kan jun janipa qꞌij pa Asia.
Astfel a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce îl serveau, Timotei și Erast; dar el a stat un timp în Asia.
23 Pa taq ri qꞌij riꞌ xchapleꞌtaj jun chꞌoꞌj chkixoꞌl ri winaq pa ri tinimit Éfeso rumal ri utz laj tzij rech ri kꞌakꞌ taq tzij.
Și s-a făcut în acel timp nu mică tulburare despre calea aceea.
24 Kꞌo kꞌu jun achi ubꞌiꞌ Demetrio. Jun chꞌayal chꞌichꞌ ri kubꞌan alaj taq ja che saq pwaq karesaj uwach ri rachoch ri Diana ri kidios ri winaq aꞌj Éfeso, nima pwaq kakichꞌek ri achyabꞌ ri kechakun rukꞌ.
Fiindcă unul, numit Demetrie, un argintar, care făcea temple din argint pentru Diana, aducând nu puțin câștig meșterilor,
25 Ri Demetrio xuꞌmulij ajchakibꞌ, xuqujeꞌ nikꞌaj achyabꞌ ri junam kichak rukꞌ, xubꞌij chike: Iwetaꞌm chi nim tajin kiqachꞌek chrij we chak riꞌ.
Pe care el i-a chemat împreună cu lucrătorii cu ocupații asemănătoare și a spus: Domnilor, știți că prin această muncă avem bogăția noastră.
26 Kiwil bꞌa ri achi Pablo, kubꞌij chi we tzꞌaq riꞌ e winaq e bꞌanowinaq man e dios taj. Man xwi ta kꞌu ukojom kikꞌuꞌx ri winaq pa Éfeso, xane ukojom kikꞌuꞌx konojel ri winaq ri e kꞌo pa ri tinimit Asia.
Mai mult, vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a abătut mulți oameni, spunând că aceia ce sunt făcuți de mâini nu sunt dumnezei,
27 We man nim chik kilik ri templo rech ri Diana, kasach uwach waꞌ we qakꞌay, sibꞌalaj kꞌax riꞌ. Man kaya ta chi kꞌu uqꞌij we nimalaj dios ri kaqꞌijilax kumal konojel ri winaq aꞌj Asia, xuqujeꞌ kumal konojel ri winaq ri e kꞌo cho ri uwachulew.
Așa că, nu numai această meserie a noastră este în pericol să fie făcută de nimic, dar și templul marii zeițe Diana va fi disprețuit și măreția ei va fi nimicită, ea căreia toată Asia și lumea i se închină.
28 Ri winaq are xkita ri xbꞌix chike, sibꞌalaj xpe koyawal, xkiraq kichiꞌ, xkibꞌij: ¡Nim uqꞌij ri Diana ri kidios ri aꞌj Éfeso!
Iar când au auzit acestea s-au umplut de furie și strigau, spunând: Mare este Diana efesenilor.
29 Konojel ri winaq ri e kꞌo pa ri tinimit xkikꞌyaq kibꞌ chikij ri Gayo, xuqujeꞌ ri Aristarco are waꞌ ri achyabꞌ aꞌj Macedonia e rachiꞌl ri Pablo. Ri winaq xeꞌkicharchatej bꞌik xeꞌkikꞌam bꞌik pa ri kꞌolibꞌal ri kakimulij wi kibꞌ ri winaq.
Și întreaga cetate s-a umplut de confuzie; și, prinzând pe Gaiu și Aristarh, bărbați din Macedonia, parteneri de călătorie ai lui Pavel, s-au năpustit într-un gând în teatru.
30 Ri Pablo are xraj xok bꞌik chikixoꞌl ri winaq, ri kojonelabꞌ man xkiya ta bꞌe che.
Dar când Pavel a intenționat să intre la popor, discipolii nu l-au lăsat.
31 E kꞌo xuqujeꞌ jujun qꞌatal tzij rech ri tinimit Asia, kech chꞌabꞌeꞌn ri Pablo, xkitaq ubꞌixik che chi man kok ta chkixoꞌl ri winaq.
Și de asemenea unii din mai marii Asiei, care erau prietenii lui, au trimis la el, implorând să nu se expună el însuși în teatru.
32 Ri winaq ri kimulim kibꞌ xkiraq kichiꞌ, xkibꞌij jaljoj taq jastaq. E kꞌi chike man ketaꞌm taj jas che kimulim kibꞌ.
Așadar unii strigau ceva și alții altceva, fiindcă adunarea era confuză și cei mai mulți nu știau de ce se adunaseră.
33 Kꞌo kꞌu jun achi aj Israel chilaꞌ ubꞌiꞌ Alejandro, xkichꞌikmayij bꞌik rech kubꞌij jas tajin kakꞌulmatajik. Ri Alejandro xuyak ri uqꞌabꞌ rech man kechꞌaw ta na ri winaq.
Și l-au târât pe Alexandru afară din mulțime, iudeii împingându-l înainte. Și Alexandru, făcând semn cu mâna, a voit să se apere înaintea poporului.
34 Ri winaq are xkichꞌobꞌo chi ri Alejandro aj Israel, konojel xkiraq kichiꞌ, xkibꞌij: ¡Nim uqꞌij ri Diana, ri kidios ri aꞌj Éfeso!
Dar când și-au dat seama că este iudeu, toți într-o singură voce au strigat aproape două ore: Mare este Diana efesenilor.
35 Xpe kꞌu jun qꞌatal tzij rech ri tinimit xkwinik xuꞌtanabꞌa ri winaq, xubꞌij chike: Achyabꞌ aꞌj Éfeso, konojel ri winaq ketaꞌm chi we tinimit Éfeso are e chajil re ri utemplo ri qadios Diana, ri utzꞌaqil xa xqaj loq chikaj.
Și după ce cancelarul cetății a liniștit mulțimea, a spus: Bărbați efeseni, cine este omul care nu știe că cetatea efesenilor este închinătoare marii zeițe Diana și a chipului care a căzut de la Jupiter?
36 Qetaꞌm kꞌut chi man kꞌo ta jun ri mat retaꞌm. Xaq jeriꞌ makiyak ta chꞌoꞌj, qas chichomaj na ri kibꞌano.
Văzând așadar că acestea nu pot fi negate, voi ar trebui să stați liniștiți și să nu faceți nimic în grabă.
37 We achyabꞌ we iꞌkꞌamom loq man kꞌo ta jun awas kibꞌanom, maj jastaq keleqꞌam pa ri templo, man e yoqꞌoꞌwinaq ta che ri qaDiana, ri qadios.
Fiindcă ați adus aici pe acești bărbați, care nu sunt nici jefuitori de biserici, nici blasfematori ai zeiței voastre.
38 Ri Demetrio xuqujeꞌ ri rajchakibꞌ we kꞌo kichꞌoꞌj rukꞌ jachinaq, are kipatan ri qꞌatal taq tzij xuqujeꞌ ri qꞌatbꞌal taq tzij ri e kꞌolik. Chilaꞌ jeꞌkibꞌij wi jachike ri kꞌo pa kanimaꞌ.
De aceea dacă Demetrie și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, judecata este deschisă și sunt proconsuli; să se acuze unul pe altul.
39 We kꞌo chi ne jun jastaq ri kiwaj, kuyaꞌo kibꞌij chaqe rech kaqamulij qibꞌ chuchomaxik.
Dar dacă cereți ceva referitor la alte lucruri, se va rezolva în adunarea legiuită.
40 Xibꞌibꞌal riꞌ we kabꞌix chaqe chi xa man kujniman ta chike ri ketaqan pa qawiꞌ, xa rumal ri xbꞌantaj waral kamik. Jas kꞌu kaqabꞌij riꞌ we xta chaqe ri xkꞌulmataj kamik qetaꞌm uj chi man kꞌo ta rumal.
Fiindcă suntem în pericol să fim acuzați pentru tulburarea de azi, nefiind niciun motiv prin care să putem da socoteală despre această îmbulzeală.
41 Are xtoꞌtaj ri qꞌatal tzij chubꞌixik we tzij riꞌ xuꞌtaq bꞌik ri winaq cho taq kachoch.
Și după ce a spus astfel, a dat drumul adunării.
