Mani'zanti Mofo Nanekee 20

1 Waini tima nenea vahe'mofona azeri neginagi higeno, vahe'ma huhaviza hu kea nehigeno, aka timo'a vahe'mofona azeri negi nenkeno ke huhaviza nehuno hara hugahie. Waini ti neno neginagi hu vahe'mofona, agripina ama' antahi'zana omanegahie.

Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.

2 Kinimofo arimpa akahe zamo'a, laionimo rankrafa hiankna hu'ne. Kini vahe'mofo azeri arimpa ahe'simofona, ahe frigahie.

Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.

3 Haframa hu'zanku'ma mani kore huno agatere'zamo'a, ra agi erigahie. Hianagi neginagi vahe'mo'za ame hu'za hafra nehaze.

Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.

4 Feru vahe'mo'ma hozama ante knare'ma mopama rekorino hozama ontesuno'a, hozama hamare knarera ne'zana ohamaregahie.

Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.

5 Vahe'mofo antahi'zamo'a tirukna huno me'neanagi, ama' antahi'zane vahe'mo'a ana tirupintira ana antahi'zana afi anaga netre.

Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.

6 Rama'a vahe'mo'za, tavesi negantone hugahazanagi, mago mago vahe'mo'za tamage hu'za kavesigantegahaze.

Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?

7 Fatgo avu'ava'ene ne'mo'a, mani fatgo huno nemanie. Agri mofavre zagamo'za, asomu erigahaze.

Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.

8 Kini vahe'mo'ma keagama refako hunakura trate mani'neno, keaga refko huno havi avu'ava zana ke fore nehie.

Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.

9 Nagu'amo'a fatgo higena, nagra agru hu'noankino nagripina kumira omane'ne huno iza hugahie?

Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?

10 Havige hu'za maka'zama refko hu'za kna'ama ke'zane, havige hu'za avamente refkoma osu'zanena Ra Anumzamo'a avesra huno agote'nezmante.

Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.

11 Mofavremofona avu'avate negenka, agri avu'avamo'a agru hu'neanki, fatgo mofavre mani'neanki hugahane.

Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.

12 Tagesama me'neana keaga antahi'zane, tavuragama me'neana tavuma ke'za me'neankino, tarega'zana Ra Anumzamo museza tami'ne.

Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.

13 Kagrama kavu'ma masetenka manizankuma kavesi kavesima haniana, kamuntera omanegosie. Kavu'ma omasesanana ne'zama nesana zamo'a rama'a megahie.

Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.

14 Knare osu'ne! Knare osune! Huno mago'a zama mizama seku'ma himo'a nehie. Hianagi mizaseno kantegama nevuno'a, ana zankura knare'za erue huno rama'a musenke hume nevie.

Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.

15 Antahi'zama ami kemo'a, goline zago'amo'ma marerisa havea agetere'ne.

Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.

16 Onke'nenana vahe'mo'ma nofi'ma nehinkeno magomo apasegahue hanigenka, anamofo anakreku'a huvame hunka eri'negeno, ana nofi'ma hu'neazana eme apaseno. Savri a'mo'ma nofi'ma hanigeno'ma mago'mo apasegahuema hanigenka, aza hu'na apasentegahue huno kaminia zana erio.

Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.

17 Kumzafa kave'mo'a haganentake hugahianagi, refuzufupe havemo kagipi aviteno kagi traga hiankna henka'a hugahie.

Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.

18 Antahi'zana vahepinti eritenka eri'zama eri antahi'zana retro huo. Hagi knare antahi'zama mago'mofompinti'ma e'orinesunka hatera ovuo.

Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.

19 Vahe zamagenkema hu vahe'mokizmi oku'zana hu ama nehaze. E'ina hu'negu vahe zamagenkema hu vahe enena tragotenka omanio.

Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.

20 Nerera nefama huhaviza huntesia vahe'mofona tavi'amo asu hanigeno kumazu hanimpi maniankna huno frigahie.

Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.

21 Arera afama ofri mani'nesigeno'ma erisinti haregahanema hu'nesia zama ame'ama huno erisia mofavremo'a, atuparega asimu'a omanegosie.

O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.

22 Kefo avu'ava'ma hugante'sagenka anahukna hu'na nona huzamantegahue osuo. Hagi avega antenegeno Ra Anumzamo kaza huno ana knazana erino.

Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.

23 Mago'azama mizaseku'ma hanigeno kna'ama refako huno kezama (skel) erinteno refako hu so'e osu avu'ava zana, Ra Anumzamo'a avesra huno agonete.

Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.

24 Vahe'mo'ma mika zama hiazana, Ra Anumzamoke azeri ante fatgo nehie. Inankna huno mago'a vahe'mo'a agra'ma nehia zana keno antahino hugahie?

Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?

25 Kagesa antahi ankeretenka Anumzamofontera huvempa huo. Ame'ama hunka huvempama hutesunka, henka'a anama hu'nesana kegu kagesa antahintahi nehunka kagraka'a kazeri haviza hugahane.

Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.

26 Ama' antahi'zane kini ne'mo'a kefo zamavu'zamava nehaza vahera witi hona'a hareno eriherahe hianka huno rezaganeno ke ama huteno, henka knanentake havenu witi'a refuzafupeankna huno knazana zamigahie.

Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.

27 Ra Anumzamofo lampe tavi'mo'a, vahe'mofo kantu agu'afi ufreno mika kefo agu'agesama me'neana hakeno eri ama nehie.

Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.

28 Kini ne'mo'ma vahe'mokizmima avesi nezamanteno knare avu'ava huzamantesiana, agra knare huno mani'neno, za'za kna kva eri'zantera manino vugahie.

Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.

29 Nehazave ramimofona hanave zamimo ra zamagia nezamie. Hianagi ranra vahera efe'zmazoka nege'za vahe'mo'za husga hunezmantaze.

Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.

30 Hazenkema hania vahe'ma knokeve'ma ami'zamo, kefo avu'ava zana ahenati netreno, agu'a azeri agru hugahie.

Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.