Mani'zanti Mofo Nanekee 19

1 Amunte omane vahe'ma mani'neno, maka zampima mani fatgoma hu'zamo'a, neginagi vahe'mo'ma akrehe krehe ageru'ma ruzana agatere'ne.

Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.

2 Mago vahe'mo'ma keno antahino'ma osu'nesia zama hunaku'ma haniana, knarera osugahie. Iza'o ame'ama huno mago'zama hunaku'ma hanimo'a, ana zana eri haviza hugahie.

De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.

3 Mago'a vahe'mokizmi zamagri'a neginagi zamavu'zmava zamo zamazeri haviza nehige'za, Ra Anumzamofona zamarimpa ahenentaze.

Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.

4 Amunte'ma me'nea ne'mofona, rama'a knampa'a manigahaze. Hagi fenoma'a omane ne'mofona knampa'amo'za netraze.

Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.

5 Keagare'ma omati'nesia vahe'ma havigema huno huama'ma hunteno azama hanimo'a, knazana erigahie. Hagi havi kema hanimo'a, mizama'a erigahie.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.

6 Rama'a vahe'mo'za zamazama hania vahe arone manizanku zamave'nesie. Hagi maka vahe'mo'za muse zama nezami'za vahe'mofo rone nemanize.

Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.

7 Kagrima kamunte'ma omanesige'za, kafuhe'za kavesi ogantegahaze. Hagi knampa ka'amo'za mago'ane agatere'za zamavesra hugantegahaze. Kazama hanazegu'ma hakesanana, zamagra omanigahaze.

Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.

8 Kagrama knare antahi'zama erisunka, kagraka'agu avesinentane. Kagrama ama' antahi'zama azeri hampo'nama hanunka, knare hunka manigahane.

Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.

9 Keagafima otisia vahe'ma havigema huno huama huntesia vahe'mo'a knaza erigahie. Hagi havigema hanaza vahe'mo'za frigahaze.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.

10 Neginagi vahe'mo'za marerisa zampina manigara osu'naze. Kazokzo eri'za vahe'mo'ma kva vahe manino, kva (princes) vahe'ma kegava huntezamo'a, knarera osutfaza hu'ne.

Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.

11 Knare antahi'zama eri'nesia ne'mo'a, ame huno arimpa ohegosie. Hagi havizama huntesia zanku'ma agesama ontahisiana, husga huntegahaze.

Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.

12 Kini vahe'mofo rimpa he'zamo'a, laionimo rankrafa hiankna nehie. Hianagi vahe'ma zamavesinteno zamazama hu avu'ava zamo'a, trazante ata ko arunteankna nehie.

Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.

13 Mago ne'mofavremo'ma neginagi avu'avazama hiana, nefana tusi'a hazenke erinemie. Hagi mago ne'mofo a'mo'ma kefra nehuno, ke huvava hania a'mo'a, nomofo anuntupinti ko'arigeno varivri hiankna hugahie.

Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.

14 Negrera negafampinti none fenozanena erisanti haregahane. Hianagi Ra Anumzamoke, ama' antahi'zane a'ra kamigahie.

Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.

15 Feru vahe'moka kavu mase vava hugahane. Hagi eri'za e'ori vahe'moka ne'zanku frigahane.

Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.

16 Iza'o kasegema amage'antesimo'a knare huno manigahie. Hagi iza'o Ra Anumzamofo avu'ava'ma amefi'ma humisimo'a, frigahie.

Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.

17 Iza'o amunte omane vahe'ma knare avu'ava'ma hunentemo'a, Ra Anumzamofo anara hunente. Hagi agrama hania avu'avamofo avamente, mizana amigahie.

Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.

18 Mofavre kamofona azeri fatgoma hugama hu'nesire, avumarora antenka azeri fatgo huo. Hagi azeri fatgoma osnanana, frinogu kave'nesie.

Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.

19 Hantaka huno'ma arimpa ahe vahe'mo'a, hazenke'a erigahie. Na'ankure kagrama aza hunka eri amane hanankeno'a, henka ana ne'mo'a anazana nehinkenka aza huvava hugahane.

Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.

20 Kavumro antesia kema nentahinka, kazeri fatgoma hania kema avaririsunka, mani so'e hunka vugahane.

Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.

21 Vahe'mo'a rama'a zanku antahi'zana eri retro huno hugahue hugahianagi, Ra Anumzamo'ma antahino fore hugahie hu'nesia zamoke fore hugahie.

Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.

22 Ra zama me'neana huvempama hunte'nesia kere, amage'ma anteno mani'zane. Hagi amunte omane vahe'ma mani'zamo'a, havige vahera agatere'ne.

Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.

23 Ra Anumzamofonku'ma koro'ma hunteno agorga'ama mani'zamo'a, kavreno knare mani'zante vugahie. Hagi iza'o e'inahu'ma hanimo'a, mago'zankura korera osuno knare huno manigahie.

Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.

24 Eri'za e'ori feru vahe'mo'a, ne'za nenaku tafepi azana antesigeno vugahianagi, ana ne'zana agipina erinteno onegahie.

Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.

25 Vahe'ma huhaviza nehania vahe'ma azerinka sefu'ma amisankeno'a, knare antahi'zama omane vahe'mo'za nege'za, knare avu'avara amage antegahaze. Hianagi knare antahi'zama me'nea vahe'ma azeri fatgo hanankeno'a, mago'ane antahi'zana erigahie.

Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.

26 Mago mofavremo'ma nefa'ma neheno, nererama nompinti'ma ahenati atresia mofavremo'a, tusi'a agazeza erino naga'afina eme antegahie.

Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.

27 Kavumro'ma antesianke'ma ontahi'sanana, e'i knare antahi'zamofo kana atrenka havifi vugahane.

Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.

28 Havige hu vahe'mo'ma havigema huno keagafima omati'nea vahe'ma huama'ma hunte'zamo'a, keagama antahi trara kiza zokago zankna nehuno, havi avu'ava zana ne'za nazankna nehaze.

Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.

29 Vahe'ma huhavizama hunezmantaza vahe'mokizmi'a, mizazmia ko tro huzmantegeno me'neanki'za erigahaze. Nehanage'za neginagima hanaza vahera, kanonkeve zamigahaze.

Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.