Maki 8
1 Hagi ana knafina maka veamo'za mago'ene eritru hazageno, ne'zana omanegeno, Jisasi'a amage'ma nentaza disaipol naga ke hige'za ageno anage huno zamasmi'ne.
În zilele acelea, pe când era o mulțime foarte mare și nu aveau ce mânca, Isus a chemat la Sine pe ucenicii Săi și le-a zis:
2 Nagra ama vea krerfagura nasunku huzmantoe. Na'ankure zamagra tagufa kna nagri'enena mani'zageno, ne'zama ne'zana omane'ne.
“Mi-e milă de mulțime, pentru că de trei zile stau la Mine și nu au ce mânca.
3 Nagrama huzmantesuge'za kuma zimirega zamaga'ma netesige'za vanu'za, mago'amo'za afeteti e'nazanki'za kantega utraka hugahaze.
Dacă îi voi trimite cu post la casele lor, vor leșina pe drum, pentru că unii dintre ei au venit de departe.”
4 Hige'za Agri amage'ma nentza disaipol naga'mo'za anankemofo nona'a anage hu'za asami'naze, vahe omani mopafi mani'nonanki inantegati ne'zana erizamisunke'za neganare hugahaze?
Ucenicii Lui I-au răspuns: “De unde ar putea cineva să sature pe acești oameni cu pâine aici, într-un loc pustiu?”
5 Hazageno Jisasi'a huno, Nama'a breti eri'naze? huno zamantahigege'za, 7ni'a breti eri'none,
Și i-a întrebat: “Câte pâini aveți?” Ei au spus: “Șapte”.
6 hazageno, Jisasi'a ana maka veara mopafi maniho huno zamasamige'za manizageno, 7ni'a bretia erino Anumzamofo susu hunteteno, tamanasino amage'ma nentaza disaipol nagara zamige'za, ana veara refko hu'za zami'naze.
A poruncit mulțimii să șadă pe pământ și a luat cele șapte pâini. După ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi să le servească, iar ei au servit mulțimii.
7 Ana nehazageno onensa nozamene mago'a me'negeno erino Anumzamofo susu hunteteno, amagema nentazana disaipol nagakura eritma zamiho huno zamasmi'ne.
Au luat și câțiva peștișori. După ce i-a binecuvântat, a spus să servească și pe aceștia.
8 Maka vahe'mo'za ana ne'za nenageno zamu hige'za ankra'ama atrazama'a, amagema nentaza disaipol naga'mo'za 7ni'a ra eka eka kupi zogiri avite'naze.
Ei au mâncat și s-au săturat. Au luat șapte coșuri cu bucățile sparte care rămăseseră.
9 Ana vahera 4tauseni'a vahe nazamo'za netageno, huzmantege'za vu'za e'za hu'naze.
Cei care mâncaseră erau în jur de patru mii. Apoi i-a trimis departe.
10 Jisasi'a anama huteno, ame huno amage'ma nentaza disaipol naga'ane votifi mareri'za Talmanuta kaziga vu'naze.
Și îndată a intrat în corabie cu ucenicii Săi și a ajuns în ținutul Dalmanutha.
11 Anante Farisi vahe'mo'za e'za Jisasina ke hakare hunte'za, Monafinti ruzahu hankave kaguvaza erifore hugeta kamneno hu'za rehe'za ke'naze.
Fariseii au ieșit și au început să-L întrebe, căutând de la El un semn din cer și punându-L la încercare.
12 Hagi Jisasina rimpamo'a kna nehigeno anage hu'ne. Na'a hige'za meni knafi vahe'mo'za avame'za kenakura nahaze? Nagra tamage hu'na neramasamue, mago avame'zana ama knafi vahe'mo'za onkegahaze.
El a suspinat adânc în duhul său și a zis: “De ce caută neamul acesta un semn? Cu siguranță vă spun că nu se va da niciun semn acestei generații”.
13 Ana huteno zamatreno ete votifi marerino kantu kaziga vu'ne.
I-a lăsat și, intrând din nou în corabie, a plecat în cealaltă parte.
14 Hagi amage'ma nentaza disaipol naga'mo'za zmagekani'za bretia eri'za omazanagi, magoke bretige votifina me'nege'za vu'naze.
Au uitat să ia pâine; și nu aveau cu ei în barcă mai mult de o pâine.
15 Nevazageno Jisasi'a huno, Farisi vahe'mokizmi zistigu'ene kini ne' Heroti zistigura kva hiho.
El i-a avertizat, zicând: “Luați seama: păziți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod.”
16 Hige'za zamagra zamagra ke huge antahige hu'za bretima erita ome'nona zanku nehugahie hu'za hu'naze.
Ei se certau între ei, zicând: “Pentru că nu avem pâine.”
17 Nehazageno Jisasi'a antahino keno nehuno, Nahigeta breti omane'nea zankura huge antahige nehaze? Tamagra ketma antahi amara osu'nazafi? Tamagri tamagu'amo'a eriginefi?
Isus, văzând aceasta, le-a zis: “De ce credeți că este din pricină că nu aveți pâine? Nu vă dați seama încă și nu înțelegeți? Inima voastră este încă împietrită?
18 Tamavurga me'neana ke so'e nosazafi? Tamagesama me'neana antahi so'e nosazo? Tamagrira tamage'kaninegahie.
Având ochi, nu vedeți? Având urechi, nu auziți? Nu vă amintiți?
19 Ko'ma 5fu'a breti tamanasina, 5 tauseni'a venene zami'noge'za nene'za atrazama'a, nama'a eka eka kupi erivite'naze? 12fu'a eka eka kupi zogiri'none hu'naze.
Când am împărțit cele cinci pâini la cele cinci mii de oameni, câte coșuri pline de bucăți ați luat?” I-au spus: “Douăsprezece”.
20 Hagi 7ni'a bretireti tamanasi'na 4tauseni'a vahe'ma zami'noge'za nene'za atrazama'a, nama'a eka eka kupi zogiri avite'naze? Hige'za 7ni'a kupi zogiri'none hu'za hu'naze.
“Când cele șapte pâini au hrănit cele patru mii de oameni, câte coșuri pline cu frânturi ați luat?” I-au spus: “Șapte”.
21 Anante Jisasi'a anage huno zamasami'ne, E'ina'ma hu'noazankura menina tamagra tamagesa antahi'ama nosazafi?
Și i-a întrebat: “Nu înțelegeți încă?”
22 Ana hige'za zamagra Bedsaita kumate azageno, mago'a vahe'mo'za avusu hu'nea ne' avare'za Jisasinte e'naze. Avurgare avako hinkeno so'e huntenogu hanaveti'za Jisasina antahige'naze.
Și a venit la Betsaida. I-au adus un orb și l-au rugat să se atingă de el.
23 Ana hazageno, Jisasi'a avusu hu'nea ne'mofo azante avazu huno kumara atreno megi'a vuteno, Jisasi'a avufi avetu ahenenteno, azanu avako nehuno, Mago'azana negano? Huno antahigene.
El a apucat pe orb de mână și l-a scos din sat. După ce l-a scuipat pe ochi și și-a pus mâinile pe el, l-a întrebat dacă a văzut ceva.
24 Higeno kesga huno avua negeno, Vahera vano nehazage'na zamagoanagi, zafamo vano nehiaza nehige'na nezmagoe huno hu'ne.
Și s-a uitat în sus și a zis: “Văd oameni, dar îi văd ca pe niște copaci care umblă.”
25 Anante Jisasi'a mago'ene azanu avurgare avako higeno, ana ne'mofo avurgamo'a hari higeno, ke ankereno negeno maka'zana keama huno ke'ne.
Apoi și-a pus iarăși mâinile pe ochi. El s-a uitat cu atenție și, după ce s-a refăcut, a văzut clar pe toată lumea.
26 Anante Jisasi'a hunenteno, Kumapina ufrege efrege osunka, fatgo hunka nonkarega vuo huno asami'ne.
L-a trimis la casa lui, spunându-i: “Să nu intri în sat și să nu spui nimănui din sat.”
27 Jisasi'a amage nentaza disaipol naga'ane Sisaria Filipai kumatamimpi vu'naze. Kantegama nevu'za Jisasi'a anage huno zmantahige'ne, Nagrikura vahe'mo'za iza'e hu'za neheze?
Isus a ieșit cu ucenicii Săi în satele din Cezareea lui Filipi. Pe drum i-a întrebat pe discipolii Săi: “Cine spun oamenii că sunt Eu?”.
28 Hagi mago'amo'za, hu'za mono ti frezamante'nea Joni'e hu'za nehaze. Hagi mago'a mo'za, kasnampa ne' Elaija'e hu'za nehaze. Hagi mago'amo'za korapa kasnampa vahepinti mago'zmimo'e hu'za neheze.
Ei i-au spus: “Ioan Botezătorul; alții zic Ilie, iar alții zic Ilie, iar alții, unul din profeți.”
29 Anage hazageno Jisasi'a zamagri zamantahigeno, Hagi tamagra iza'e hutma Nagrikura nehaze? Higeno Pita'a kenona huno, kagra Kraisige, Anumzamo'ma huhamprino vahe'ama zamavaregahanema hu'nea nere hu'ne.
El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” Petru i-a răspuns: “Tu ești Hristosul.”
30 Agra hu hankavetino mago vahera ana naneke huama hutma ozmasmiho huno zamasmi'ne.
Și le-a poruncit să nu spună nimănui despre El.
31 Anante Jisasi'a erigafa huno amage'ma nentaza disaipol naga'a rempi huzamino, Vahe'mofo Mofavremo'a rama'a ata e'nerisigeno, mono kva vahe'mo'zane, ugagota kva vahe'mo'zane, kasegere ugagota hu'naza vahe'mo'za zamefi humiza ahefrisageno, tagufagna maseteno otigahie huno zamasami'ne.
A început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie lepădat de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și să învie după trei zile.
32 Hagi ana nanekea huama huno amate zmasamigeno, Pita'a nentahino Jisasina avaregantiteno, agafa huno e'inahu kea osuo huno kesu'ne.
El le vorbea deschis. Petru l-a luat și a început să îl dojenească.
33 Hianagi Jisasi'a rukrahe huno, amage nentaza disaipol nagatega nezmageno Pitana kesuno, Sataga manignenka namefiga'a evuo, Anumzamofo antahintahi novaririnanki, vahe'mofo antahintahi nevaririne.
Dar el, întorcându-se și văzându-i pe ucenicii săi, l-a mustrat pe Petru și i-a zis: “Treci în spatele meu, Satana! Căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor”.
34 Anante Jisasi'a maka veamokizmi ke hige'za, amage'ma nentaza disaipol naga'ene emetru hazageno, anage huno zamasami'ne, Mago vahe'mo nagri namage'ma antenaku'ma hanuno'a, agra'a avesi'zana netreno, keka zafa'a erigofino namage egahie.
A chemat mulțimea la Sine împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: “Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.
35 Na'ankure iza'o, agra'a agu'vazino eri so'e huku hanimo'a, asimu'a atregahie. Iza'o nagriteku'ene Knare Musenkerema asimu'a atresimo'a agu'vazigahie.
Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața pentru Mine și pentru Buna Vestire o va salva.
36 Mago vahe'mo'ma ama mopafi fenoza eri atruma nehanigeno, agu amema'a fnanema haniana, nankna aza hu'za erigahie?
Căci ce-i folosește unui om să câștige toată lumea și să-și piardă viața?
37 Na'a vahe'mo'a asimuma erisigura nona'a huno Anumzamofona amigahie?
Căci ce va da omul în schimbul vieții sale?
38 Iza'o ama knafi keontahi kumike vahepi, Nagriku'ene Nanekenimofoma agaze huntesimofona, henka Vahe'mofo Mofavremo Nafa'amofo hanavefima routage ankero vahe'ane esuno'a, Agranena zamagaze hunte'nesamokizmia, eme agaze huzmantegahie.
Căci oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele în acest neam adulterin și păcătos, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în slava Tatălui său cu sfinții îngeri.”
