Maki 7
1 Hagi Farisi mono vahe'mo'zane kasegere ugagota hu'naza vahe'mo'za Jerusalemi kumateti' e'za, Jisasinte emeri atru nehu'za,
Atunci s-au adunat la El fariseii și unii din cărturari, veniți de la Ierusalim.
2 Jisasi amage'ma nentaza disaipol nagapinti mago'amo'za zamazana sese osu'za bretia nenage'za ke'naze.
Când au văzut pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, au găsit o vină.
3 Na'ankure Farisi vahe'ene, mika Jiu vahe'mo'za, zmagehe'mofo zamavu zmavama avaririza, zamazana sese huso'e osune'za ne'zana nonaze.
(Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile și antebrațele, ținându-se de tradiția bătrânilor.
4 Hagi maketi kumapinti ne-e'za, zamagra ne'zana onene'za zamazana sese hute'zage ne'zana nenaze. Hagi zamagra rama'a zmagehemofo kasegea eri'naze. Kapuma kavoma tinkavoma nezama anteno ne' zantamima sesehu agruma hute'za, ne'zama ne'zana azenerize.
Ei nu mănâncă atunci când vin de la piață dacă nu se spală, și mai sunt multe alte lucruri pe care au primit să le țină: spălările paharelor, ale ulcioarelor, ale vaselor de bronz și ale canapelelor).
5 Hagi Farisi vahe'mo'zane, kasegere ugagota hu'naza vahe'mo'za Jisasina antahige'za, Nahige'za kamage'ma nentaza disaipol nagakamo'za tagehe'i avu'avamofo kea amage onte'za, ne'zama nenakura zamazana sese nosaze?
Fariseii și cărturarii l-au întrebat: “De ce nu umblă discipolii tăi după tradiția bătrânilor, ci mănâncă pâinea lor cu mâinile nespălate?”
6 Hazageno Jisasi'a anage huno zamasmi'ne, Aisaia'a fatgo huno krunage vahere huno krenteneana, tamagriku hu'ne, Ama vahe'mo'za zamagiteti nagi'a ahentesga nehaze. Hianagi zamagu'amo'a nagritera omaneno, afete'are me'ne.
El le-a răspuns: “Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris, 'Acest popor mă cinstește cu buzele lui, dar inima lor este departe de mine.
7 Amegati nezama'a omane mono hunenante'za, vahe'mofo kasege rempi nehaze.
În zadar se închină ei la Mine, învățând ca doctrine poruncile oamenilor.
8 Hagi Anumzamo'ma hihoma hu'nea kasegea netre'za, vahe'mofo zamuzma'mofo ke azeri hanavetiza amage nentaze.
“Căci voi lăsați deoparte porunca lui Dumnezeu și vă țineți de tradiția oamenilor, spălând ulcioarele și paharele, și faceți multe alte lucruri de acest fel.”
9 Anage huno mago'ane zamasami'ne, Anumzamofo kasegema eritre kaziga knare hu'naze. Hanki tamagehe'i avu'ava'mofo amagera nentaze.
El le-a zis: “Foarte bine că respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să vă păstrați tradiția voastră.
10 Na'ankure Mosesi'a anage hu'ne, negafane negreranena antahiminka agoraga'a manio. Hagi iza'o nefama nererama agoraga'a omanino, huhaviza huntesimofona, ahe friho hu'ne hutma nehaze.
Căci Moise a zis: “Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”; și: “Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie omorât”.
11 Hianagi tamagra anage nehaze, aza'o nefama nererama asamino, Nagrama tanaza hu'zama ante'noana, Anumzamofo ami'naku ante'noe haniana e'i knare hu'ne huta nehaze.
Dar voi ziceți: “Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: “Orice folos pe care l-ai fi putut primi de la mine este Corban””, adică dat lui Dumnezeu,
12 Ana nehutma, ana ne'mofona atrageno nefane nereranena mago'zana aza nosie.
“atunci nu-i mai permiteți să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa,
13 Tamagri tami tamavu tamava'za rempima huzamiza'zamo higeta Anumzamofo ke'mofo hanavea eri netreta, rama'a ama anahu'zana nehaze.
anulând cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care ați transmis-o”. Voi faceți multe lucruri de acest fel”.
14 Hagi maka veaku Jisasi'a ke hige'za ageno anage huno zamasmi'ne, Tamagra nanekeni'a nentahita antahi ama' hiho.
A chemat toată mulțimea la Sine și le-a zis: “Ascultați-mă cu toții și înțelegeți.
15 Magore huno fegiatima vahe'mofo agu'afima ufresiazamo'a, vahera azeri pehena osugahie. Hianagi vahe'mofo agu'afinti atiramino esiazamo, vahera azeri pehena hugahie.
Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să îl spurce; dar lucrurile care ies din om sunt cele care îl spurcă pe om.
16 [Kagesa antahinamoka antahio.]
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!”
17 Anage huteno, ana vahe zamatreno Jisasi'a nompi marerige'za, amage'ma nentaza disaipol naga'mo'za, ana fronka ke'mofo agafa'agu antahige'naze.
După ce a intrat într-o casă, departe de mulțime, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceea.
18 Anante Jisasi'a anage huno zamasami'ne, Tamagrira knare antahi'zana omane'nefi? Tamagra antahi amara nosazo, inankanzamo'ma fegiatima vahe'mofo agu'afinka ufrezamo'a, vahe'mofona azeri pehena nosie.
El le-a zis: “Sunteți și voi fără pricepere? Nu vă dați seama că tot ceea ce intră în om din afară nu-l poate spurca,
19 Na'ankure anazamo'a vahe'mofo agu'afina novie. Hanki rimpafi uramiteno, anantetira rifa kerifi nevie. (Jisasima anagema hu'nea kemo'a, mafka ne'zamo'a agru huno hu'ne.)
pentru că nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi în latrină, ceea ce face ca toate alimentele să fie curate?”
20 Hagi Jisasi'a anage huno zamasami'ne, Vahe'mofo zmaguafinti atiramiazamo, zamazeri pehena nehie.
El a răspuns: “Ceea ce iese din om, aceea spurcă omul.
21 Vahe'mofo agu'afinti'ma efore'ma nehiana, havi agu'agesa antahi'zane, monko zane, kumzafa se'zane, vahema ahe fri'zana ne-e,
Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, adulterele, păcatele sexuale, crimele, furturile,
22 arave hu'nea a'ene vene monko avu'ava hu'zane, agraguke antahi'zane, havi avu'ava'ene, vahe'mofo krunage hunte'zane, vahe'mofo kumipi avrente avu'avazane, vahe'mofo zanku kenunu hu'zama, knare vahe'mofo havige hunte'zane, neginagi avu'ava hu'zane, avufga eriantesga hu'zane,
poftele, răutatea, înșelăciunea, poftele, ochiul rău, blasfemia, mândria și nebunia.
23 ana mafkazana vahe'mofo agu'afinti atiramiazamo vahera azeri pehena nehie.
Toate aceste lucruri rele vin dinăuntru și îl spurcă pe om.”
24 Hagi Jisasi'a otino ana mopa atreno Tairi kuma kaziga vu'ne. Vuno mago nompi ufreno, vahe'mo'za emenine huza ontahisaze nehuno umanine, hianagi frakigara osu'ne.
De acolo s-a sculat și a plecat în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă și n-a vrut să știe nimeni, dar n-a putut scăpa de observație.
25 Ana hianagi mago mofara havi avamu'mo agu'afi fre'nea mofa'mofo nerera'a Jisasi'ma emani'nea kema nentahino, ame huno eno agafi eme prihuno,
Căci o femeie a cărei fetiță avea un duh necurat, auzind de el, a venit și s-a aruncat la picioarele lui.
26 ana ara Sairofonesia kumateti Griki megi'a vahepinti a'kino, Jisasinkura muse hugantoanki havi avamura ome hunto huno asami'ne.
Femeia era o greacă, siro-feniciană de rasă. Ea l-a implorat să alunge demonul din fiica ei.
27 Higeno Jisasi'a anage huno ana akura hu'ne, Mofavremofo bretima erita kramofo amizamo'a knarera osu'neanki, atregeno mofavremo kotazana nemu huteno.
Dar Isus i-a zis: “Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu se cuvine să iei pâinea copiilor și să o arunci la câini.”
28 Higeno ana a'mo'a anage hu'ne, Ramoka tamage hananagi, itaretima mofavre'mo'za nenazageno ankrama heramiama'a kramo'za zogi'za nenaze.
Dar ea i-a răspuns: “Da, Doamne. Totuși, chiar și câinii de sub masă mănâncă firimiturile copiilor.”
29 Anante Jisasi'a anage hu'ne, E'inahu kenona hanku vuo, havi avamumo'a mofaka'amofo agu'afinti hago atiramino vu'ne.
El i-a zis: “Pentru această vorbă, du-te. Demonul a ieșit din fiica ta.”
30 Higeno noma'arega vuno ome keana, mofa'amofona havi avamumo'a ko atreno vigeno, sipare mase'negeno ome ke'ne.
Ea s-a dus la casa ei și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
31 Anante Jisasi'a Tairi kumara atreno, Saido kumapinti rugitagino Dekapolisi kaziga, Galili tirutega uhanatige'za,
A plecat din nou de la hotarele Tirului și ale Sidonului și a ajuns la marea Galileii, trecând prin mijlocul ținutului Decapolei.
32 mago agesa ankaniregeno kea nosia ne' avare'za e'za, Jisasinku muse hugantonanki kazana agofetu anto hu'naze.
I-au adus pe unul care era surd și avea o împiedicare în vorbire. L-au rugat să pună mâna pe el.
33 Jisasi'a veara nezmatreno ana ne' avareno znagrake umanine'ne, agesa gampi azana nevazino, avetu aheno azankonu aganefunare avako nehuno,
L-a luat la o parte de la mulțime, în particular, și i-a băgat degetele în urechi; apoi a scuipat și i-a atins limba.
34 kesga huno monafi negeno ra asimu nenteno, Efata huno hu'ne, (ana kemofo agafa'a ruhagro huo hu'ne.)
Privind spre cer, a suspinat și i-a zis: “Ephatha!”, adică: “Deschide-te!”.
35 Higeno ame huno ana ne'mofo agesamo'a ru hagro higeno, agefunamo'a oza higeno, knare huno kea hu'ne.
Imediat i s-au deschis urechile, i s-a eliberat impedimentul limbii și a vorbit limpede.
36 Jisasi'a amazama huazana vahera ozmasamiho huno nezmasamiana netre'za, ete mago'ane vahera huama hu'za zamasami'naze.
El le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult o vesteau.
37 Hagi tusi zamagogo fege'za, Agra mika' zana knare'za nehie hu'za nehu'za, zamagesa ankanire'naza vahe erinkro huzmantege'za, knare hu'za kea nentahize. Hagi zamagnefu'na kna hu'nea vahe zamazeri so'e hige'za knare hu'za kea nehaze hu'za hu'naze.
Ei au fost uimiți peste măsură, spunând: “A făcut toate lucrurile bine. El îi face chiar și pe surzi să audă și pe cei muți să vorbească!”
