Ruku 8
1 Hagi mago'agna evutegeno Jisasi'a rankuma tamimpine, osi kuma tamimpine vano nehuno, Knare Musenkea rempi hunezamino, Anumzamofo Kumamofo kea huama nehige'za, 12fu'a amagema nentaza disaipol naga'mo'za magoka vano hu'naze.
Și după aceea s-a întâmplat că el a mers prin fiecare cetate și sat predicând și anunțând veștile îmbucurătoare ale împărăției lui Dumnezeu; și cei doisprezece împreună cu el,
2 Hagi mago'a, havi avamu mani'negeno eri atrezmante'nea a'nene, krizimifinti zamazeri so'e hu'nea a'nene vu'naze. Anampina Makdala kumateti Meri'e nehaza a' 7ni'a havi avamu hufegi atre'nea a'ki,
Și anumite femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte draci,
3 Joana Kusa nenaro'e (Heroti eri'za vahe'mofo kva nere) Susana ene, mago'a rama'a a'nema zamagra'a fenozampinti Jisasima azama nehaza a'nene vu'naze.
Și Ioana, soția lui Cuza, administratorul lui Irod și Susana și multe altele, care îl serveau din averile lor.
4 Tusi'a vahe krefamo'za eritru hu'za mani'nageno, mago'a ranra kumateti veamo'za Jisasinte azageno, amanage huno fronka kea zamasmi'ne.
Și după ce mulți oameni s-au adunat și au venit la el din fiecare cetate, a vorbit printr-o parabolă:
5 Hozafi avimza rurani ne'mo'a, avimaza ruranino nevigeno, mago'a avimzamo'a kampi evuramigeno rentroko hazageno, namamo eme ne'ne.
Un semănător a ieșit să semene sămânța sa; și pe când semăna el, o parte a căzut pe lângă drum; și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
6 Mago'a avimzamo'za have mopafi evurami'za hage'naze. Hianagi tima'a omnenegu huza amagiza osapa re'naze.
Și alta a căzut pe o stâncă; și imediat după ce a răsărit s-a uscat, pentru că îi lipsea umezeală.
7 Hanki mago'a avimzamo'za ave'ave trazampi evuramiza ave'ave trazane magoka hage'za marerizageno, ave'ave trazamoza hageza no ki rentrako hu'naze.
Și alta a căzut printre spini; și spinii au crescut împreună cu ea și au înăbușit-o.
8 Hanki mago'a avimzamo'za rima'ane mopafi evuramiza hage'za 100'a raga'a agatere'za rente'naze. Anage huteno ranke huno, Iza'o agesama me'nenigeno'a ama nanekema antahisimo'a antahise hino!
Și alta a căzut pe pământ bun și a răsărit și a făcut rod însutit. Și după ce a spus acestea, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
9 Anagema hige'za amage'ma nentaza disaipol naga'amo'za, ana fronka kemofo agafa'agu, nankna agu'agesa me'nefi tasamio hu'za Jisasina antahige'naze.
Iar discipolii lui l-au întrebat, spunând: Ce să fie această parabolă?
10 Agra anage huno zamasami'ne, Tamagra Anumzamofo kumapi oku'azana nentahize. Hianagi mago'amo'za fronka kege nentahize. Ana nehu'za, kegahazanagi onkegahaze. Antahigahazanagi antahise huza agafa'a antahi amara osugahaze. (Ais 6:9-10.)
Iar el a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole; ca văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă.
11 Ana fronka kemofo agafa'a amanahu me'ne. Ana avimazana Anumzamofo ke me'ne.
Și parabola este aceasta: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
12 Hanki mago'a avimazamo'za kamofo ankinare evurami'nazana, amana hu'naze, Anumzamofo kea vahe'mo'za antahi'naze. Hianagi aru zamentinti hanageno Anumzamo'ma zamagu vazizanku, Sata'a eno zamagu'afinti anankea emeri atre'ne.
Iar cele de lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inimile lor, ca nu cumva să creadă și să fie salvați.
13 Hanki mago'a avimazama havege mopafi evurami'neana, Anumzamofo kema nentahi'za muse huza eri'nazanagi, rafuna ore'naze. Osi'a knafi zamentinti nehu'za, rezmatga'zama ege'za traka hu'za atre'za nevaze.
Iar cele de pe stâncă, sunt cei care când aud, primesc cu bucurie cuvântul; dar aceștia nu au rădăcină, care cred pentru un timp și în timpul ispitei se îndepărtează.
14 Hagi ave'ave trazampima evurami'nea avimzana, Anumzamofo kea antahi'naze. Hianagi zamavufamofo zamavesi zankuke nehu'za, mopafi zanku antahintahi hakare nehu'za, fenoma eri'za mani'zazmima eri so'e hanaza zankuke antahintahi hakare nehazageno, anazamo kintrako hige'za, raga renontaze.
Iar cea care a căzut printre spini sunt cei care, după ce au auzit, merg mai departe și sunt înăbușiți sub îngrijorări și bogății și plăceri ale acestei vieți și nu aduc rod la maturitate.
15 Hianagi tima'ane mopafima rurani'nea avimzana, Anumzamofo kea e'i anamo'za antahite'za azeri antrako hu'za, tamage hu'za fatgo zmarimpareti nena raga'a rente'za kazigazi hu'za nevaze.
Dar cea în pământ bun sunt cei care într-o inimă onestă și bună, auzind cuvântul, îl păzesc și aduc rod cu răbdare.
16 Mago vahe'mo'e huno tavira rekru huno, kavofi runkani rentege, sipa kampina antegera nosie. Hianagi tavira amate ante'nazageno remsa hu'negeno, nompima efraza vahe'mo'za negaze.
Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o acoperă cu un vas, sau o pune sub pat; ci o pune pe un sfeșnic ca toți care intră să vadă lumina.
17 Na'ankure mago'zamo'a fraoki'nigeno, oku'ama me'nesiazamo'a magore huno frara kino omne'nenige'za onkegahaze. Hanki eama masare hanige'za maka vahe'mo'za kegahaze.
Fiindcă nimic nu este tainic care să nu se scoată la iveală; nici ceva ascuns, care nu va fi cunoscut și va veni pe față.
18 Ana hu'negu kva hu'neta antahi ankereho, iza'o mago'ama eri'nenimofona mago'ane amigahie. Hianagi iza'o e'orinenimofona, eri'noe huno agesama antahisiama'a, anama'a hanare vaga regahie.
De aceea luați seama cum auziți; fiindcă oricui are, i se va da; și oricui nu are, de la el se va lua chiar și ce i se pare că are.
19 Jisasina nerera'ene aganahe'zane agritega e'naze. Hianagi zamagra tvaoma'arera ovu'naze. Na'ankure tusi'a vea mani'nazageno'e.
Atunci au venit spre el mama și frații lui și nu puteau să ajungă la el din cauza mulțimii.
20 Ana higeno Jisasina asami'za, negarera'ene kaganahe'za kavega ante'za megi'a otine'za kagenaku nehaze hu'za asami'naze.
Și i-a fost spus de cineva care a zis: Mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să te vadă.
21 Hianagi kenona zimirera anage huno zamasami'ne, Nenrera ene naganahe'za, Anumzamofo ke'ma antahi'za amage'ma nentamo'za mani'naze.
Dar el a răspuns și le-a zis: Mama mea și frații mei sunt aceștia care aud cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc.
22 Mago zupa Jisasi'a amage'ma nentaza disaipol naga'ane votifi marenerino anage huno zamasami'ne, Tirumofo kantu kaziga vanune hige'za vu'naze.
Și s-a întâmplat într-o anumită zi, că el s-a îmbarcat într-o corabie cu discipolii săi; și le-a spus: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Și au ridicat ancora.
23 Ana hu'za nevazageno, Jisasi'a avu mase'negeno, tusi'a zaho'mo eramino timofona eri kranto kranto nehuno, votifi marerino erinakriza nehige'za hazenkefi mani'naze.
Dar pe când navigau ei, el a adormit; și a coborât o furtună de vânt pe lac; și au fost umpluți cu apă și erau în pericol.
24 Zamagra Jisasina eme azeri oti'za anage hu'naze. Ramoke, Ramoke, tagra tinakrita fri'za nehune hazageno, Jisasi'a otino zahoku'ene kranto kranto nehia timofona kesigeno, timo'a rurava he'ne.
Și au venit la el și l-au trezit, spunând: Stăpâne, stăpâne, pierim. Atunci s-a ridicat și a mustrat vântul și furia apei; și au încetat și s-a făcut liniște.
25 Anante Jisasi'a anage huno amage'ma nentaza disaipol nagakura zamasami'ne, Tamentintia iga me'ne? Hianagi zamagra zamagogo nefege'za antri nehu'za, zamagra zamagra anage hu'naze. Iza'e ama nera Agra tine zahomofonku enena ke higeke amagera nenta'e?
Și le-a spus: Unde vă este credința? Și înfricoșați, s-au minunat, spunând unii către alții: Ce fel de om este acesta? Pentru că poruncește chiar vânturilor și apei și ele ascultă de el.
26 Ana hutege'za zamagra voti eri'za Geresa mopafi kantu kaziga Galili timofona vu'naze.
Și au ajuns în ținutul gadarenilor, care este față în față cu Galileea.
27 Anante uhanati'zageno Jisasi'ma votifinti takau reno uneramigeno, ana kumateti mago nera havi avamu'mo agu'afi fre'nea ne'mo'a eme tutagiha hunte'ne. Ana ne'mo'a za'za knafi kukena'a nosuno, nompina omani'ne. Hianagi vahe asenentaza havegampi nemaniane.
Și când a ieșit pe uscat, l-a întâmpinat un anumit bărbat, ieșit din cetate, care avea draci de mult timp și nu purta haine, nici nu locuia în casă, ci în morminte.
28 Ana ne'mo'a Jisasima negeno'a, avuga eme traka humaseno, ranke huno anage hu'ne, Jisasiga Marerisa Anumzamofo mofavremoka nataro! Keke hugantoanki nazeri havizana osuo!
Când l-a văzut pe Isus, a strigat și a căzut jos înaintea lui și cu o voce tare a spus: Ce am a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te implor, nu mă chinui.
29 Na'ankure Jisasi'a ko ana agru osu havi avamukura ana nemofona atrenka atiramio huno hanave ke hunte'negeno'e. Ana havi avamumo'a rama'a zupa retufenetregeno, ana kumate vahe'mo'za agiare azante seni nofinu anakinte'za kavagri'za mani'nazane. Hianagi ana ne'mo'a, nofira rukno hunetregeno, havi avamumo'a avreno ka'ma kotamimpi vu'ne.
(Fiindcă poruncise duhului necurat să iasă din om. Fiindcă deseori îl apucase; și a fost ținut legat cu lanțuri și în cătușe; și smulgea legăturile și era dus de drac în pustie.)
30 Anante Jisasi'a anage huno antahige'ne, Kagika'a izage? Ana ne'mo'a anage hu'ne. Nagini'a hakare'ne. Na'ankure rama'a havi avamu agu'afina maninegu hu'ne.
Iar Isus l-a întrebat, spunând: Care îți este numele? Iar el a zis: Legiune, pentru că mulți draci intraseră în el.
31 Ana agru osu havi avamumo'za hu'za, keke hugantonanki hanave kea hurantegeta ro'a omane kerifina ovamneno hu'za hu'naze. (Abyssos g12)
Și îl implorau să nu le poruncească să plece în adânc. (Abyssos g12)
32 Hagi rama'a afutamimo'za agonamofo asoparega ne'za nene'za mani'nageno, havi avamumo'za zamatresige'za vnagu Jisasina keke hunte'za, tataregeta antu afu tamimofo zamagu'afi uframneno hu'za antahigageno, knareki viho huno huzmante'ne.
Iar acolo, era o turmă mare de porci, păscând pe munte; și l-au implorat să le permită să intre în ei. Și le-a permis.
33 Hanki havi avamumo'za ana ne'mofo agu'afinti atirami'za afu'mokizmi zmagu'afi ufrage'za, agonaregati zmagare'za zavateti tirupi takauramiza ti nakri'za fri'naze.
Atunci dracii au ieșit din omul acela și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în lac și s-au înecat.
34 Afu kva vahe'mo'za anazama fore hiaza nege'za, koro fre'za ra kumate'ene osi kumate'ene vu'za, anama fore hiazamofo kea ome zmasami'naze.
Când cei ce îi pășteau au văzut ce se făcuse, au fugit și au mers și au povestit în cetate și în ținut.
35 Anazama hiazanku vahe'mo'za ome kenaku Jisasinte e'naze. Zamagrama eme kazana, havi avamuma atirami'nea nera Jisasi agafi kukena huno knare antahintahi erino maninege'za eme nege'za koro hu'naze.
Atunci au ieșit să vadă ce se făcuse; și au venit la Isus și au găsit pe omul din care plecaseră dracii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
36 Anazama fore hige'za ke'naza vahe'mo'za, inankna huno ana havi avamuma agu'ama fre'nea nera azeri so'e hunte'nea agenkea onke'namokizmi zamasami'naze.
Și cei ce văzuseră, le-au povestit în ce mod fusese vindecat cel posedat de draci.
37 Anante maka Gerasa vahe'mo'zane, ana kaziga mani'naza vahe'mo'za hanavetiza, tatrenka vuo hu'naze. Na'ankure zamagra tusi zamano vazige'ze. Ana hazageno Jisasi'a votifi marerino zamatreno ete vu'ne.
Atunci toată mulțimea din ținutul gadarenilor, de jur împrejur, l-a implorat să plece de la ei, pentru că fuseseră cuprinși de o mare frică; și el s-a îmbarcat în corabie și s-a întors înapoi.
38 Havi avamu'mo'za atirami'naza ne'mo'a atresigeno avaririno vanigu antahige'ne. Hianagi Jisasi'a ana nera hunenteno anage hu'ne.
Iar bărbatul din care ieșiseră dracii îl ruga să fie cu el; dar Isus l-a trimis, spunând:
39 Kuma ka'arega ete vunka, Anumzamo'ma huganteazana vaheka'a ome zamasamio huno Jisasi'ma hiazanku, rukrehe huno rankumapi nevuno, maka vahera knare'za huno azeri so'ema hunte'neazana huama huno zamasamino vu'ne.
Întoarce-te acasă și arată ce lucruri mari ți-a făcut Dumnezeu. Și a plecat și a vestit prin toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
40 Anantegatima ete Jisasi'ma egeno'a, tusi'a veamo'za muse hu'za avre'naze. Na'ankure zamagra avega ante'za mani'nazaretire.
Și s-a întâmplat că, după ce s-a întors Isus, oamenii l-au primit; fiindcă toți îl așteptau.
41 Anante Jairusi'e nehaza ne'mo osi mono nomofo kva nekino, Jisasi agiafi eme rena reno noma'afima esigu tutu huno antahige'ne.
Și iată, a venit un bărbat numit Iair care era un conducător al sinagogii; și a căzut la picioarele lui Isus și îl implora să intre în casa lui;
42 Na'ankure 12fu'a kafunaza hu'nea magoke mofa'amo, fri'za nehigeno hu'ne. Jisasi'ma kantegama nevigeno'a, hakare veamo'za oretufe aretufe hu'za vu'naze.
Pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani și ea era pe moarte. Dar pe când mergea el, oamenii îl împresurau.
43 Anampina mago ara 12'a kafu zagefi korankria eri'nea a' mani'ne. Hianagi mago vahe'mo'e huno ana ara azeri so'e osu'ne.
Și o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce avea pe doctori, neputând fi vindecată de niciunul,
44 Ana a'mo Jisasina amefigati zaza kena'amofo atumpare eme avako higeno, ana korankrimo'a ame huno vagarente'ne.
A venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui; și imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit.
45 Anante Jisasi'a zmantahigeno, Iza navako hu'ne? Hige'za zamagra onke'none hu'za hazegeno, Pita'a huno, Kva Nimoka, tusi'a vahekrefamo'za rugagagiza kavate rentrako hu'naze.
Și Isus a spus: Cine s-a atins de mine? Și, toți negând, Petru și cei ce erau cu el au spus: Stăpâne, mulțimea te împresoară și te îmbulzește și tu spui: Cine s-a atins de mine?
46 Hianagi Jisasi'a anage hu'ne, magomo navako hu'ne, na'ankure Nagripintira mago'a hanave'nimo'a natreno vu'negena nehue.
Dar Isus a spus: S-a atins cineva de mine; căci știu că a ieșit putere din mine.
47 Ana a'mo'ma keno antahinoma hiana, frakigama nosuno'a ahirahi neregeno avuga eme traka humaseno, eme avako higeno, kri'amo'ma ame huno vagarente'nea kea maka vahe zamasami'ne.
Iar femeia, când a văzut că nu este ascunsă, a venit tremurând și prosternându-se înaintea lui i-a spus în fața întregului popor din ce cauză se atinsese de el și cum fusese vindecată imediat.
48 Anante Jisasi'a anage huno ana ara asami'ne, Mofamoke, kamentintimo kazeri so'e hianki krimpa frune vuo.
Iar el i-a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace.
49 Jisasi'ma anagema nehigeno'a, mago ne'mo osi mono nomofo kava ne' Jairusi nontegati eno, anage huno eme asami'ne. Mofa kamo'a fri'neanki mago'anena, Rempima hurami nera kna omio.
Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, spunându-i: Fiica ta este moartă; nu [mai] tulbura pe Învățătorul.
50 Hianagi Jisasi'a ananke nentahino, anage huno kenona hu'ne. Kagra korora osuo, kamentinti hugeno ana mofamo'a knamareno manino.
Dar când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai și va fi făcută sănătoasă.
51 Hanki nonte'ma eteno'a mago'a vahera zmatrege'za uofre'naze. Hanki Pitane, Jonine, Jemisine ana mofamofo nefane nererane ke hige'za zamagrake ufre'naze.
Iar când a ajuns în casă, nu a lăsat pe niciunul să intre, decât pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și pe tatăl și pe mama fetei.
52 Anampina maka zamagra zavi nete'za tusi krafa ana mofaku nehazageno Jisasi'a anage hu'ne, Ofri amne mase'neanki zavira oteho.
Și toți plângeau și o jeleau; dar el a spus: Nu plângeți; nu este moartă, ci doarme.
53 Hige'za ana veamo'za agiza re'naze. Na'ankure ana mofamo'a frinege'za ke'nazagure.
Și au râs de el în batjocură, știind că era moartă.
54 Hianagi Jisasi'a akoheno azante azeri onetino anage hu'ne, Mofavre'moka otio.
Dar el i-a scos pe toți afară și a apucat-o de mână și a chemat-o, spunând: Fetițo, ridică-te.
55 Ana mofamofo agu amemo ete agu'afi efregeno, ame huno otigeno, ne'za aminkeno neno huno zamasami'ne.
Și duhul ei a venit din nou și s-a sculat imediat; și Isus a poruncit să îi dea să mănânce.
56 Ana mofa'mofo nerera'ene nefakea antri nehakeno, amama huazana vahera ozmasamitfa hi'o huno znasami'ne.
Și părinții ei au fost înmărmuriți; dar le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a făcut.
